La momentul actual, o treime din totalul alimentelor produse pe glob se irosește.

1,3 miliarde de tone de fructe, legume, carne, produse lactate, fructe de mare și cereale fie nu părăsesc niciodată ferma, fie se pierd sau se strică în timpul distribuției, fie sunt aruncate în hoteluri, magazine alimentare, restaurante, școli sau gospodării.

Risipa de alimente nu este doar o problemă socială sau umanitară, ci și una de mediu.

Atunci când risipim hrană, pierdem și toată energia și apa necesare pentru a o cultiva, recolta, transporta și ambala.

Dacă alimentele ajung la groapa de gunoi și putrezesc, ele produc metan - un gaz cu efect de seră chiar mai puternic decât dioxidul de carbon.

Aproximativ 6%-8% din toate emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de om ar putea fi reduse dacă am înceta să mai irosim alimente.

Pe măsură ce populația lumii continuă să crească, provocarea noastră nu ar trebui să fie cum să producem mai multă hrană, ci cum să hrănim mai mulți oameni, irosind mai puțin din ceea ce producem deja.

"România, ca o țară fostă comunistă, cu generații care au simțit ce înseamnă lipsa de hrană, nu stă la fel de rău cum stau statele din Europa de Vest la capitolul risipă alimentar. Pe de o parte, pentru că nu are resurse, pe de altă parte, pentru că există în continuare o gospodărie rurală unde se risipește foarte puțin sau deloc. Pentru că există, să spunem, măcar animale care să consume ceea ce omul a cumpărat, a preparat și se strică sau nu mai apucă să fie consumat pentru că a fost gătit mai mult. Și atunci, risipa reală este mai mică", spune președintele filialei bucureștene a organizației neguvernamentale Banca pentru Alimente.

Potrivit acestuia, există o diferență între risipa de la sate și cea de la oraș.

"În mediul urban, dacă nu ai consumat, singura variantă este să ajungi la gunoi", punctează Gabriel Sescu într-un interviu pentru Radio România Cultural.

"Dacă nu ești o persoană calculată, care mergi la cumpărături cu o listă, cumperi responsabil, știind că și mâine poți să revii în magazin și va găsi tot ce are nevoie, riști să cumperi mai mult decât trebuie, să gătești mai mult și riști să arunci. La fel, de sărbători! Oamenii nu țin cont de faptul că nu mai există familia tradițională de acum 30-40 de ani, când se adunau la masă 15-20 de persoane, părinți, copii, nepoți ...", a adăugat el.

"O persoană poate să aibă și venituri mari, dar dacă este o persoană calculată, își poate cumpăra cumpătat, cu grijă la ceea ce are nevoie. Problema e în altă parte, în a cumpăra mai mult decât ai nevoie", consideră Gabriel Sescu.

În ceea ce privește comercianții și lupta cu risipa, "primul pas este să îți faci un plan de măsuri. Să vezi ce ai risipit, ce ai aruncat, ce a scăzut în magazin și ce poți să faci ca să nu se mai întâmple în anul următor, măsuri care țin de lanțul logistic, de aprovizionare, de stocuri, dar în același timp ce măsuri de vânzare accelerată. Adică atunci când tu constați cu câteva zile înainte că ai localitate mai mare dintr-un sortimen, vii cu o reducere sau promoții de tip 2+1, 3+1, 30% ... 50% reducere, lucru pe care îl găsiți la toți marii retaileri", a mai spus reprezentantul ONG-ului.

Citește și: Operatorii economici vor fi obligați să acționeze împotriva risipei alimentare