Georgia a fost, pentru a patra noapte consecutivă, scena unor noi demonstrații de stradă.

Protestele au izbucnit după decizia partidului de guvernământ de a suspenda inițiativa de a începe discuțiile pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Zeci de mii de georgieni au revenit pe străzile mai multor orașe, în timp ce premierul Irakli Kobakhidze a declarat că aceștia au căzut victime ale minciunilor opoziției.

Șeful executivului de la Tbili a respins ideea repetării alegerilor legislative, câștigate de formațiunea Visul Georgian.

Totodată, Irakli Kobakhidze a confirmat că ambasadorul Georgiei în SUA, David Zalkaliani, a devenit cel mai recent diplomat de rang înalt care și-a dat demisia, explicând că acesta a fost supus presiunilor.

Cu toate acestea, premierul a negat motivul protestelor.

„Nu am suspendat nimic, este o minciună”, a transmis acesta.

Zilele trecute, Visul Georgian acuza UE că folosește discuțiile despre aderare ca pe un „șantaj” și anunțase că guvernul a decis să nu includă acest subiect pe agendă până la sfârșitul anului 2028.

Riposta forțelor de ordine

Protestatarii pro-UE au ieșit din nou în număr mare duminică seară, iar când artificii au fost îndreptate spre clădirea Parlamentului și spre forțele de ordine, poliția a ripostat cu tunuri de apă.

Grupuri mari de polițiști antirevoltă s-au adăpostit pe străzile laterale din apropierea clădirii legislativului și au fost rapoarte ciocniri cu demonstranții.

Tot mai autoritar, Guvernul Georgiei a fost acuzat de cancelariile occidentale de "regres democratic". Sâmbătă, SUA au luat o măsură semnificativă, suspendând parteneriatul strategic cu Georgia.

Irakli Kobakhidze a insistat că Visul Georgian rămâne "angajat pe calea integrării europene" și va continua "drumul către visul european”.

Cu toate acestea, tot mai mulți oficiali publici nu par să fie de aceeași părere.

Mai mulți ambasadori au demisionat, iar sute de funcționari publici și peste 3.000 de profesori au semnat scrisori prin care condamnă decizia de a amâna aderarea la UE.

Mulți georgieni au fost șocați de nivelul de violență îndreptat atât împotriva jurnaliștilor, cât și a protestatarilor. Zeci de reporteri au fost bătuți sau stropiți cu spray cu piper, iar unii au avut nevoie de tratament medical.

"Este o brutalitate", a spus Avocatul Poporului. Levan Ioseliani a cerut forțelor de poliție să nu abuzeze de putere.

Natalie Sabanadze, fost ambasador georgian la UE, în prezent la Chatham House din Marea Britanie, consideră că nivelul de violență, seria de demisii și actele de nesupunere civilă indică o „schimbare calitativă” a protestelor din prezent.

„Poate [guvernul] a crezut că oamenilor le va fi frică, dar nu este cazul”, a declarat ea pentru BBC. "Activiști ai societății civile și artiști au mers la Radiodifuzorul public, au ocupat sediul și au intrat forțat în transmisia live. Am mai văzut acest lucru înainte, în Georgia pre-revoluționară [în 2003]", a precizat Natalie Sabanadze.

Președinta pro-occidentală a Georgiei urmează să își încheie mandatul în câteva săptămâni.

Totuși, de la alegerile parlamentare contestate de luna trecută, pe care partidele de opoziție le-au denunțat ca fiind fraudate, Salome Zurabișvili a devenit o figură centrală, mobilizând protestatarii împotriva guvernului și cerând un nou scrutin.

Președinta și protestatarii acuză guvernul că încearcă să readucă țara sub influența Rusiei, deși o majoritate covârșitoare a populației susține aderarea la UE.

Georgia are o populație de aproximativ 3,7 milioane de locuitori, iar 20% din teritoriul său este sub ocupație militară rusă în două regiuni separatiste.

Duminică, un grup mic de protestatari a ocupat o intersecție din fața Universității de Stat din Tbilisi.

„Sunt aici pentru viitorul țării mele și pentru viitorul fiului meu de trei ani”, a spus Salome Zurabișvili, o protestatară în vârstă de 29 de ani. „Nu vreau ca el să-și petreacă viața la proteste și nu vreau un guvern rusesc.”

Deși Visul Georgian neagă categoric orice legături cu Kremlinul, în ultimul an a adoptat legi în stil rusesc care vizează organizațiile societății civile finanțate din străinătate, precum și drepturile LGBT.

Unele ferestre ale clădirii legislativului au fost sparte sâmbătă seară, iar o efigie a lui Bidzina Ivanișvili, miliardarul considerat forța din spatele celor 12 ani de guvernare ai Visului Georgian, a fost incendiată.

Întrebarea este ce se va întâmpla în continuare în criza politică și constituțională tot mai profundă din Georgia.

Relațiile guvernului Visul Georgian cu partenerii săi occidentali sunt foarte deteriorate.

Duminică, noua șefă a politicii externe a UE, Kaja Kallas, a avertizat că acțiunile guvernului „vor avea consecințe directe din partea UE”, iar decizia SUA de a suspenda parteneriatul strategic va avea, de asemenea, efecte majore.

Premierul georgian i-a acordat puțină importanță președintei și apelului ei pentru alegeri anticipate.

"Îi înțeleg starea emoțională, dar, desigur, pe 29 decembrie [Salome Zurabișvili] va trebui să plece", a concluzionat Irakli Kobakhidze.

Poziția Rusiei față de protesele din Georgia

Kremlinul a declarat luni că valul de proteste proeuropene din Georgia par a fi o tentativă de “Revoluţie Portocalie” după modelul ucrainean şi că autorităţile de la Tbilisi încearcă să stabilizeze situaţia, relatează Agerpres.

“Paralela cea mai directă este cu cele întâmplate în Maidan în Ucraina. Există toate indiciile că se încearcă organizarea unei Revoluţii Portocalii”, a declarat purtătorul de cuvânt prezidenţial în conferinţa sa de presă telefonică zilnică, potrivit EFE.

Dmitri Peskov a mai declarat că unii dintre protestatari au încălcat în mod evident legea, atacând poliţia, dar că Rusia nu se va implica în această situaţie, transmite Reuters.

Duminică, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei condus de actualul şef al statului, Vladimir Putin, a spus practic acelaşi lucru.

Dmitri Medvedev a scris pe aplicaţia Telegram că Georgia “ia rapid calea Ucrainei, în abisul întunecat”. “De obicei, astfel de lucruri se termină foarte prost”, a adăugat Medvedev.

Tot duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, după întrevederea sa de la Kiev cu noul preşedinte al Consiliului European, Antonio Costa, că Rusia vrea să învingă Uniunea Europeană nu doar în Ucraina, ci şi în Republica Moldova şi Georgia.

“Vedem cum Rusia încearcă să înfrângă Europa nu doar în Ucraina, ci şi în Georgia şi Republica Moldova. Rusia foloseşte metode diferite pentru fiecare ţară în parte, însă obiectivul este acelaşi, şi este un obiectiv antieuropean”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă comună cu Costa, potrivit EFE.

Preşedintele ucrainean s-a referit la bătălia politică pe care forţele proeuropene o duc cu alte mişcări favorabile menţinerii legăturilor cu Moscova atât în Republica Moldova, cât şi în Georgia, unde au izbucnit proteste împotriva deciziei guvernului, considerat prorus, de a suspenda negocierile de integrare cu UE.

În Republica Moldova, candidata proeuropeană Maia Sandu a câştigat turul doi al alegerilor prezidenţiale, desfăşurate pe 3 noiembrie. Autorităţile de la Chişinău au denunţat ingerinţa Rusiei în favoarea candidatului opoziţiei.

“Vom continua să facem tot posibilul pentru a pune capăt cât mai curând acestui război început de Rusia nu numai împotriva Ucrainei, ci şi împotriva întregii Europe unite”, a subliniat Zelenski, care a insistat pe importanţa simbolică a deciziei noului preşedinte al Consiliului European, care a ales Ucraina drept destinaţie a primei sale vizite după preluarea mandatului.

Citește și: PSD se menține în frunte la parlamentarele din România, urmat de AUR, PNL și USR