Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat o creștere a susținerii electorale după ce a început să critice războiul declanșat de președintele american Donald Trump împotriva Iranului, profitând de nemulțumirea alegătorilor față de guvern și de creșterea accentuată a prețurilor la carburanți.

Partidul, clasificat de autoritățile germane drept extremist și care susține reluarea importurilor ieftine de energie din Rusia, a crescut în sondaje de la 25% la 27% din martie până în prezent, depășind Uniunea Creștin-Democrată (CDU) aflată la guvernare, potrivit unui agregator de sondaje realizat de Financial Times.

AfD a profitat de nemulțumirea germanilor față de stagnarea economică, criticând guvernul federal, distanțându-se totodată de președintele american și temperând retorica apropiată de mișcarea MAGA.

„Creșterea prețurilor la carburanți a readus puternic în atenție problema costului vieții, a evidențiat vulnerabilitatea Germaniei la crize externe și a accentuat nemulțumirea față de politicile economice și energetice ale guvernului”, a declarat Ursula Münch, politolog și director al Academiei pentru Educație Politică din Tutzing.

Prețurile benzinei în Germania sunt în prezent ușor mai mari decât în Franța sau Austria.

„Anumite bariere psihologice se destramă”, inclusiv în „cercurile clasei de mijloc, unde susținerea pentru AfD era privită până acum cu reticență”.

AfD exploatează sentimentul antiamerican din estul Germaniei

Conducerea AfD încearcă, de asemenea, să capitalizeze sentimentul antiamerican puternic existent în estul Germaniei înaintea alegerilor regionale programate mai târziu în acest an.

În landul Saxonia-Anhalt, AfD este creditat cu aproximativ 40% din intențiile de vot pentru scrutinul din septembrie, înaintea CDU, principalul partid din actuala coaliție regională. Ascensiunea formațiunii crește posibilitatea obținerii unei majorități absolute în acest fost stat comunist cu aproximativ două milioane de locuitori.

La scurt timp după loviturile americano-israeliene asupra Iranului, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, originar din orașul est-german Görlitz, a declarat că este „profund dezamăgit de Donald Trump” pentru că ar putea declanșa „al treilea război mondial”. În aprilie, el a cerut retragerea celor aproximativ 38.000 de militari americani staționați în Germania.

Chiar și cealaltă lideră a partidului, Alice Weidel, considerată favorabilă relației transatlantice, a descris războiul cu Iranul drept „fără concept” și „aventurier”.

„Au intrat în această operațiune fără un plan adecvat. Ar fi trebuit să se gândească mai bine înainte”, declara ea la finalul lunii martie.

„În estul Germaniei există multe grupuri de alegători care au o atitudine mai sceptică față de America”, a explicat Uwe Jun, profesor de științe politice la Universitatea din Trier. „Criticile la adresa politicii americane sunt foarte bine primite de aceste categorii.”

Presiuni asupra cancelarului Friedrich Merz

Ascensiunea AfD reflectă impactul politic al războiului asupra celei mai mari economii europene. Conflictul a determinat Iranul să închidă Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru aprovizionarea mondială cu petrol și gaze.

Situația contribuie și la înțelegerea criticilor lansate recent de cancelarul Friedrich Merz la adresa lui Donald Trump. În cadrul unui eveniment desfășurat într-o școală, Merz l-a acuzat pe liderul american că a intrat în conflict fără o strategie clară, iar ulterior Washingtonul ar fi fost „umilit” de Teheran în negocierile privind armistițiul.

Criza amplifică presiunile asupra coaliției conduse de Merz, care a fost nevoită să reducă prognoza de creștere economică pentru acest an de la 1% la 0,5%.

„Aceste niveluri de aprobare sunt critic de scăzute” pentru CDU, a spus Ursula Münch.

Potrivit acesteia, partidul lui Merz riscă să își piardă statutul tradițional de Volkspartei - partid popular capabil să atragă susținători din toate categoriile sociale.

Cancelarul german, care nu a reușit până acum să relanseze economia, suportă cea mai mare parte a criticilor.

Potrivit lui Peter Matuschek, director al institutului de sondare Forsa, nivelul de popularitate al lui Merz este chiar mai redus decât cel al fostului cancelar social-democrat Olaf Scholz la finalul mandatului său.

„Ceea ce îi frustrează cel mai mult pe cei nemulțumiți - peste 80% dintre respondenți - este faptul că face anunțuri grandioase, dar nu se concretizează nimic”, a spus Matuschek. „S-a vorbit despre o «toamnă a reformelor», apoi despre o «iarnă» și o «primăvară» a reformelor.”

Disputele din coaliție despre reformele sociale și reducerile de taxe, uneori purtate în public, au întărit percepția că guvernul nu are o strategie coerentă.

Potrivit lui Uwe Jun, AfD este perceput tot mai mult drept partidul „cel mai competent” inclusiv în domeniul economic - un teren considerat până acum un punct forte al CDU.

„Competența a fost întotdeauna cel mai mare atu al CDU; când acest lucru este pus sub semnul întrebării, lovitura este foarte serioasă”, a afirmat el.

Ursula Münch a adăugat că programul de investiții în infrastructură și apărare, finanțat prin datorii și estimat la aproximativ 1.000 de miliarde de euro, alimentează și mai mult anxietatea publică.

„Oamenii sunt extrem de nemulțumiți nu doar pentru că se pierd multe locuri de muncă, ci și pentru că, în același timp, cheltuim sume uriașe de bani”, a spus ea. „Existau speranțe că acest lucru va stimula creșterea economică. Până acum nu s-a întâmplat și poate că nu se va întâmpla niciodată.”

„Există sentimentul profund că guvernul a rămas fără idei în economie și că este neputincios”, a concluzionat Münch: „Iar acest lucru îi face și pe mulți oameni să se simtă la fel.”

Citește și: Nu trebuie să ne fie teamă de decizia suverană a poporului, spune Dominic Fritz