După victoria taberei sale conservatoare la alegerile parlamentare de duminică, într-o Germanie afectată de crize multiple, Friedrich Merz a anunțat că dorește să formeze un guvern „cât mai repede posibil”.

"Trebuie să redevenim rapid operaționali pentru a face ceea ce trebuie pe plan intern și pentru a ne reafirma prezența în Europa”, a declarat politicianul de 69 de ani după victoria electorală care îl va propulsa în funcția de cancelar, dar îl obligă să găsească aliați pentru a guverna, notează France Presse (AFP).

Acest viraj spre dreapta al guvernării survine într-un moment critic pentru Germania și partenerii săi europeni, bulversați de declarațiile radicale ale administrației lui Donald Trump privind războiul din Ucraina, de temerile legate de o eventuală ruptură a relațiilor transatlantice și de amenințările cu majorarea tarifelor vamale.

Învingători în sondaje de mai multe luni, conservatorii din CDU și aliații lor bavarezi din CSU sunt creditați cu un scor în jur de 29%, potrivit primelor estimări.

Alternativa pentru Germania (AfD) se află pe locul al doilea, obținând aproape 20% – dublu față de rezultatul de acum 4 ani și un scor istoric pentru acest partid de extremă dreaptă fondat în 2013.

„Mâna noastră va fi întotdeauna întinsă pentru a participa la un guvern și pentru a respecta voința poporului”, a declarat șefa formațiunii, Alice Weidel.

Tabăra conservatoare exclude însă orice alianță cu AfD, în ciuda unor „flirturi” parlamentare pe teme de imigrație și securitate în timpul campaniei electorale.

Cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, a recunoscut responsabilitatea pentru o „înfrângere amară”.

Partidul său social-democrat (SPD) obține în jur de 16%, ceea ce reprezintă un eșec fără precedent pentru cel mai vechi partid al Germaniei de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alți mari perdanți ai scrutinului sunt Verzii, aliați în guvernarea lui Olaf Scholz, care obțin 13%.

„Foarte multă teamă”

Campania electorală, desfășurată după prăbușirea în noiembrie a coaliției de guvernare, a avut loc într-un climat tensionat, după mai multe atacuri mortale implicând străini în ultimele săptămâni, ceea ce a influențat opinia publică și a favorizat partidele de dreapta și extremă dreaptă.

La sediul SPD, Hilke Reichersdorfer, o pensionară de 71 de ani cu un fular roșu la gât, s-a declarat îngrijorată de scorul AfD.

„Mi-e foarte teamă de această virare spre dreapta”, a spus fosta educatoare, temându-se că Germania va urma „drumul altor țări europene sau al SUA”.

Campania, deși scurtă, a fost intensă și marcată de schimbarea poziției SUA față de partidele centriste de la Berlin, aliat istoric al Washingtonului.

AfD a beneficiat de sprijinul puternic al cercului lui Donald Trump. Consilier al acestuia, miliardarul Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a promovat constant pe platforma X candidatura lui Alice Weidel.

În Pankow, la nord de Berlin, aproximativ 200 de simpatizanți ai AfD s-au adunat la un grătar și au izbucnit în urale la anunțarea scorului partidului, a relatat un jurnalist AFP.

„Acest rezultat arată că cetățenii vor o schimbare de politică”, a declarat Arne Maier, un funcționar public berlinez de 33 de ani. „AfD promovează valori diferite, valori ale libertății, pe care le consider foarte atractive”, a adăugat el.

Incertitudini

Alegerile anticipate au avut loc cu o zi înainte de împlinirea a 3 ani de la invazia rusă în Ucraina, un moment care a avut un impact puternic asupra Germaniei.

Conflictul a pus capăt aprovizionării țării cu gaz rusesc ieftin, împingând economia germană spre recesiune. Germania a primit, de asemenea, peste un milion de refugiați ucraineni.

Temerile legate de o posibilă încheiere a păcii „peste capul” Kievului și al europenilor cresc tot mai mult.

În acest context, partenerii europeni ai Germaniei doresc formarea rapidă a unui guvern stabil.

Friedrich Merz a sugerat deja că ar prefera o alianță cu SPD. Această coaliție, cunoscută sub numele de „Marea Coaliție” („GroKo”), a dominat scena politică germană în perioada postbelică și este favorizată de alegătorii care doresc stabilitate după disputele constante din guvernul tripartit al lui Olaf Scholz cu Verzii și liberalii din FDP.

Friedrich Merz a declarat că dorește să evite o coaliție în trei.

Totuși, în ciuda victoriei sale, formarea noului guvern „depinde în continuare de partidele mici (...). Sunt condiții de început dificile pentru un nou guvern german, care se confruntă cu provocări uriașe pe plan intern și extern”, a subliniat Cornelia Woll, șefa Hertie School din Berlin.

FDP se află în jurul pragului de 5% necesar pentru a intra în Bundestag, la fel ca BSW, un nou partid de stânga conservatoare care pledează pentru oprirea livrărilor de arme către Ucraina.

Stânga radicală (Die Linke) confirmă creșterea din ultimele săptămâni, obținând 9%.

Olaf Scholz face un pas în spate

Cancelar în exercițiu, Olaf Scholz a anunțat că nu va reprezenta SPD în negocierile pentru formarea guvernului, dând de înțeles că va lăsa alți colegi să participe la masa tratativelor.

„Nu voi fi reprezentant SPD într-un guvern federal condus de CDU şi nici nu voi negocia acest lucru”, a spus șeful executivului, citat de Deutsche Welle (DW).

Este „rezultat amar al alegerilor”, a adăugat Olaf Scholz, care a recunoscut înfrângerea.