Duminică, berlinezii vor vota pentru alegerea unui nou parlament al landului, Camera Deputaților (Abgeordnetenhaus), în aceeași zi cu alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Inferioară.

Cursa rămâne deschisă, observă Euronews.

Partidul Stânga și CDU sunt umăr la umăr în cele mai recente sondaje, cu aproximativ 20–23% fiecare, urmate îndeaproape de AfD, cu 18%, și de Verzi, cu 16%. SPD, cotat cu 10–12%, se află acum clar sub rezultatul obținut în 2023.

Prin urmare, nici configurația politică de după scrutin nu este clară.

Potrivit sondajelor recente, actuala coaliție dintre CDU și SPD, desemnată prin culorile negru-roșu, nu ar mai avea majoritate. Și campania CDU s-a schimbat: în locul actualului primar general, Kai Wegner, candidatul principal este Stefan Evers, senatorul responsabil de finanțe și cultură în guvernul landului Berlin. Wegner a anunțat, în vară, că nu va mai candida în fruntea listei partidului, după luni de critici privind modul în care a gestionat pana de curent din ianuarie.

În privința programului, CDU pune accent pe ordine și siguranță publică, un stat mai eficient și creștere economică. În acest scop, partidul propune consolidarea poliției și a sistemului judiciar, accelerarea procedurilor de autorizare și digitalizarea administrației publice.

Pe baza sondajelor actuale, sunt posibile mai multe variante de coaliție, inclusiv un guvern format din Stânga, Verzi și SPD sau o alianță CDU–Verzi–SPD. Formarea unor astfel de coaliții va depinde și de partidele care vor reuși, în cele din urmă, să intre în Camera Deputaților.

În cea mai recentă estimare ZDF, publicată pe 11 septembrie, Stânga este cotată cu 23%, CDU cu 21%, AfD cu 17%, Verzii cu 16%, iar SPD cu 10%. Pe baza acestor rezultate, atât o alianță Stânga–Verzi–SPD, cât și o coaliție CDU–Verzi–SPD ar avea majoritate numerică. Actualul sondaj BerlinTREND, realizat de Infratest dimap, prezintă o situație asemănătoare: Stânga are 21%, CDU 20%, AfD 18%, Verzii 16%, iar SPD 12%.

SPD luptă pentru a rămâne la guvernare

Social-democrații au coborât acum la 10–12% în sondaje. În 2023, obținuseră 18,4%. Principalul lor candidat este copreședintele SPD Berlin, Steffen Krach, originar din Saxonia Inferioară, care este investigat de procuratura din Hanovra în legătură cu acuzații referitoare la o donație de 9.900 de euro către SPD Berlin. Krach respinge acuzațiile și își continuă campania sub sloganul „Wieder Berlin” — „Din nou Berlin”.

În privința programului, SPD, asemenea majorității celorlalte partide, pune accent pe locuințe accesibile, investiții și o infrastructură funcțională. În programul electoral, partidul promite 100.000 de locuințe noi în următoarea legislatură și urmărește creșterea ponderii locuințelor sociale în proiectele rezidențiale noi de la 30% la 50%. De asemenea, intenționează să investească în drumuri și poduri, școli, spitale și transport public.

Locuințele accesibile reprezintă o temă centrală de campanie și pentru celelalte partide. Potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Urbană, Construcții și Locuințe al Senatului Berlinului, capitala are un deficit de peste 100.000 de locuințe noi. La acesta se adaugă necesarul de locuințe pentru cele aproximativ 200.000 de persoane care ar urma să se mute la Berlin până în 2040. Astfel, în anii următori va fi nevoie, în medie, de circa 20.000 de locuințe noi anual.

CDU mizează în primul rând pe accelerarea construcțiilor și pe încurajarea achiziției de locuințe în proprietate. Verzii pun un accent mai mare pe locuințele destinate interesului comunității. Stânga cere, în schimb, trecerea în proprietate publică a marilor portofolii de locuințe. AfD și FDP resping această abordare și vor, la rândul lor, să acorde prioritate construcțiilor private și reducerii reglementărilor.

Stânga vizează Primăria Roșie

Partidul Stânga a câștigat semnificativ în susținere de la alegerile din 2023. Atunci obținuse 12,2%; în sondajele actuale este cotat cu aproximativ 21–23% și se numără acum printre cele mai puternice două formațiuni din cursă.

Candidata principală, Elif Eralp, își concentrează campania în special pe chirii și politici sociale. Stânga cere, între altele, trecerea marilor fonduri de locuințe în proprietate publică și sporirea protecției chiriașilor. Partidul dorește un rol mai important al statului și în transportul public, prestațiile sociale și politica climatică.

Campania organizației berlineze a partidului este însă umbrită de o dezbatere privind modul în care formațiunea abordează antisemitismul și conflictul din Orientul Mijlociu. Unul dintre motive a fost apariția rapperului Dahabflex la un eveniment electoral organizat la sfârșitul lunii august de filiala Stângii din districtul Neukölln. Acesta a scandat „Yalla Yalla Intifada, Westbank, Palestine, Gaza” — „Haideți, haideți, Intifada, Cisiordania, Palestina, Gaza” — și „Moarte IDF”, adică forțelor armate israeliene.

Candidatul principal al CDU, Evers, a acuzat-o pe Eralp că nu acționează suficient de ferm împotriva tendințelor antisemite din partidul său. Eralp respinge acuzația și subliniază angajamentul său pentru combaterea antisemitismului și protejarea vieții comunității evreiești. Organizația berlineză a Stângii a adoptat și propriile principii privind combaterea antisemitismului și afirmă că dorește să protejeze comunitatea evreiască din oraș.

Potrivit T-Online, conducerea partidului din Berlin i-a invitat pe purtătorii de cuvânt ai filialei Neukölln la o ședință extraordinară, în cadrul căreia „s-a decis în unanimitate că apariția lui Dahabflex a fost o greșeală și că respingem toate formele de violență”, a declarat Eralp.

AfD, pe cale să își dubleze scorul și la Berlin

Și AfD a înregistrat o creștere puternică în Berlin. La scrutinul repetat din 2023, partidul a obținut 9,1%; acum este cotat cu 17–18% în majoritatea sondajelor. În cel mai recent sondaj BerlinTREND al Infratest dimap, a ajuns la 18%, devenind a treia forță, după Stânga și CDU. Comparativ cu 2023, susținerea sa aproape s-a dublat.

Partidul o are din nou în frunte pe Kristin Brinker, care candidează pentru a treia oară ca principală reprezentantă a AfD. Totuși, asemenea candidatului Verzilor, Brinker nu este foarte cunoscută. În actualul sondaj Infratest dimap, aproximativ două treimi dintre respondenți spun că nu o cunosc sau că nu o cunosc suficient de bine pentru a o evalua. Situația este asemănătoare în cazul lui Werner Graf, candidatul Verzilor.

În campanie, AfD se concentrează în primul rând pe migrație și securitate internă. Partidul dorește oprirea primirii solicitanților de azil în Berlin și „expulzarea imediată a tuturor celor până la 20.000 de persoane din Berlin care au obligația de a părăsi țara”.

În privința locuințelor subvenționate și a celor deținute de stat, AfD propune repartizarea lor pe baza unui sistem de punctaj, astfel încât să beneficieze în primul rând berlinezii care locuiesc de mult timp în oraș și lucrează în „profesii esențiale”, precum poliția, pompierii, sănătatea sau salubritatea. În rest, construcțiile ar urma să fie încurajate prin eliminarea taxei pe transferul proprietăților imobiliare sau prin accelerarea autorizării proiectelor.

În pofida cotelor ridicate din sondaje, partidul rămâne exclus din orice formulă de guvernare: CDU, SPD, Verzii și Stânga resping cu toții formarea unei coaliții cu AfD.

Verzii ar putea decide viitoarea majoritate

Verzii sunt cotați în prezent cu aproximativ 16%, clar sub rezultatul de 18,4% obținut în 2023. Cu toate acestea, ar putea juca un rol esențial în formarea guvernului: atât o alianță Stânga–Verzi–SPD, cât și o coaliție CDU–Verzi–SPD ar avea majoritate matematică potrivit estimărilor actuale.

Candidatul principal, Werner Graf, încearcă să prezinte Verzii într-o manieră mai puțin conflictuală în timpul campaniei. El vrea să evite disputele majore din ultimii ani, precum cea privind Friedrichstrasse. Graf a declarat pentru rbb că Verzii „au învățat din acea experiență”. În locul unor revendicări puternic polarizante, adoptă un ton mai pragmatic și se prezintă drept o persoană capabilă să aducă laolaltă partide diferite.

Într-o dezbatere electorală desfășurată cu puțin timp înaintea votului, atât candidata principală a Stângii, Eralp, cât și candidatul SPD, Krach, au pledat explicit pentru cooperarea cu Verzii. Graf s-a arătat deschis unei alianțe și a cerut un „guvern progresist”. El exclude orice cooperare cu AfD.

Volt, FDP și BSW luptă pentru intrarea în parlament

Alături de partidele mai mari, Volt, FDP și BSW concurează și ele pentru intrarea în Camera Deputaților. Pentru toate trei, pragul de 5% reprezintă obstacolul decisiv. Volt participă pentru prima dată la alegerile pentru parlamentul Berlinului și pune accent în special pe digitalizare, reforma administrației și accelerarea construcției de locuințe.

FDP dorește să revină în parlamentul landului cu principalul său candidat, Christoph Meyer, și promovează reducerea reglementărilor, sporirea investițiilor private și încurajarea deținerii locuințelor în proprietate. În ultima parte a campaniei, Meyer beneficiază și de susținerea președintelui partidului, Wolfgang Kubicki, care a apărut alături de el la Berlin în mai multe rânduri.

Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) este cotată cu 3–4% și trebuie, prin urmare, să lupte pentru depășirea pragului de intrare în Camera Deputaților. Partidul participă pentru prima dată la alegerile pentru parlamentul Berlinului și îi are în frunte pe Alexander King și Michael Lüders.

În această campanie, politica externă și politica de pace au un rol neobișnuit de important pentru niște alegeri regionale. King cere încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei și negocieri cu Moscova. BSW dorește, de asemenea, îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și se adresează berlinezilor vorbitori de rusă. Totodată, partidul vrea să împiedice închiderea Casei Ruse de pe Friedrichstrasse, administrată de Rusia.

Vandalism: Afișe electorale deteriorate

În actuala campanie electorală din Berlin, poliția a înregistrat peste 1.300 de incidente de deteriorare a afișelor electorale între 2 august și 16 septembrie.

Afișele AfD sunt afectate deosebit de frecvent, potrivit Bild, care a solicitat date de la poliția berlineză: în întregul oraș au fost înregistrate până acum 801 cazuri de distrugere a afișelor acestui partid.

Urmează CDU, cu 148 de cazuri, candidații sau listele independente, cu 102, Stânga, cu 95, SPD, cu 88, Alianța 90/Verzii, cu 37, FDP, cu 30, BSW, cu 16, Volt, cu 13, și ÖDP, cu două cazuri.