Germanii sunt așteptați la urne, duminică, pentru a decide viitorul guvern al țării în cadrul alegerilor federale.

4 candidați se luptă pentru funcția de cancelar. În cursă sunt actualul lider al guvernului de la Berlin, Olaf Scholz, reprezentant al Partidului Social Democrat (SPD), Friedrich Merz de la Uniunea Creștin-Democrată (CDU), Robert Habeck de la Partidul Verzilor și extremista de dreapta Alice Weidel, lider al Alternativei pentru Germania (AfD).

Potrivit sondajelor, CDU este cotat cu cele mai mari șanse de câștig, având aproximativ 30% din intențiile de vot. AfD a revenit puternic pe scena politică germană și se estimează că va obține aproximativ 20%.

SPD ar urma să obțină în jur de 16% din voturi, iar Verzii în jur de 13%.

Vineri, Scholz a participal la un miting în Dortmund, în timp ce Merz a organizat un eveniment electoral la Oberhausen.

Cei doi au abordat probleme de actualitate și și-au prezentat viziunile în fața susținătorilor, încercând să-și consolideze pozițiile.

Donald Trump și politica externă a Washingtonului

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a fost un subiect frecvent dezbătut în politica germană, observă Euronews.

Noua administrație republicană a amenințat cu impunerea unor tarife vamale și bariere comerciale pentru Uniunea Europeană și alte țări cu relații apropiate de SUA, sporind riscul unui război comercial global.

De asemenea, Donald Trump a prezentat o propunere controversată pentru Fâșia Gaza, care vizează strămutarea forțată a populației palestiniene și preluarea controlului asupra teritoriului sub administrație SUA – o inițiativă pe care multe țări europene au catalogat-o drept „inacceptabilă” și ilegală conform dreptului internațional.

Euronews amintește că președintele SUA a adoptat o "retorică hegemonică", exprimându-și dorința de a anexa Canada drept „al 51-lea stat american” și de a cumpăra Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitatea Danemarcei.

În plus, el a retras SUA din Acordul de la Paris și din Organizația Mondială a Sănătății în prima zi de mandat și a amenințat cu retragerea din NATO, o alianță esențială pentru securitatea europeană.

Măsurile au generat incertitudine la nivel global, resimțită și în Germania, unde un sondaj recent arată că 45% dintre germani consideră pacea și securitatea Europei drept factori decisivi în alegeri.

Friedrich Merz consideră că Europa trebuie să se pregătească să se protejeze singură, fără sprijinul SUA.

„Vedem o schimbare de guvern în America care ar putea să redefinească harta lumii”, a declarat creștin-democrat în cadrul campaniei sale.

La rândul său, Olaf Scholz l-a criticat pe vicepreședinte american JD Vance pentru discursul său controversat de la Conferința de Securitate de la München, în care acesta a denunțat Europa pentru legile „restrictive”, criza imigrației și măsurile de siguranță.

„Am ascultat discursul vicepreședintelui american la Conferința de Securitate de la München. Ce a spus acolo este ceva ce noi vedem diferit”, a spus cancelarul, care l-a criticat și pe miliardarul Elon Musk. Sfătuitorul lui Donald Trump s-a implicat în alegerile germane, susținând că AfD este „salvatorul țării”.

„Nu am nimic împotriva miliardarilor, dar să fii miliardar și să crezi că ai dreptul să insulți și să comiți infracțiuni nu este în regulă. În Germania, simbolurile naziste sunt interzise și așa va rămâne”, a subliniat Scholz.

Invazia Rusiei în Ucraina

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina este un subiect central al campaniei electorale.

Politicienii germani au opinii divergente asupra conflictului. Alice Weidel, de la AfD, militează pentru oprirea sprijinului militar și financiar acordat Ucrainei.

Între timp, Trump a marginalizat Europa în negocierile sale de pace cu Vladimir Putin, optând pentru discuții directe cu liderul rus, fără a consulta aliații europeni.

Politicienii europeni au criticat această inițiativă, argumentând că nicio înțelegere nu poate fi implementată fără implicarea Europei și, mai ales, fără acordul Ucrainei.

Friedrich Merz a declarat că sprijinul pentru Ucraina este esențial pentru securitatea Europei.

„Ne-am înșelat în 2014, când a început totul, și nu doar în 2022, când a devenit evident. Dacă ne înșelăm din nou, prețul va fi foarte mare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru noi”, a avertizat Merz.

Cancelarul Scholz a reiterat angajamentul de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi necesar” pentru ca aceasta să își apere suveranitatea.

„Nu vom decide în locul Ucrainei. Vom asigura că este o țară care își hotărăște singură viitorul”, a declarat liderul social-democrat la mitingul său din Dortmund.

Miza alegerilor pentru viitorul Europei

Germania, cea mai mare economie europeană și unul dintre cei mai importanți membri ai NATO, este al doilea cel mai mare furnizor de armament pentru Ucraina, după Statele Unite ale Americii.

Viitorul guvern de la Berlin va juca un rol esențial în definirea răspunsului Europei la noua administrație americană și la provocările geopolitice actuale.

Secțiile de votare se vor deschide duminică dimineață, la ora 8:00 și se vor închide la ora 18:00.

Alegătorii pot vota și prin corespondență, însă buletinele trebuie să ajungă înainte de închiderea urnelor pentru a fi luate în calcul.

Primele exit-poll-uri vor fi publicate imediat după încheierea votului, iar rezultatele finale sunt așteptate luni dimineață.