Democrația este indispensabilă, potrivit majorității respondenților unui nou sondaj realizat în Germania.

Cu toate acestea, mulți consideră că aceasta funcționează mai puțin bine decât în trecut, iar ritmul rapid al schimbărilor generează o mare incertitudine.

La nivel global, autocrațiile sunt în creștere, populiștii câștigă teren, iar societățile democratice sunt sub presiune.

Războaiele, inflația și teama de declin economic alimentează această stare de nesiguranță, notează DW.

Germany Monitor 2025 arată că marea majoritate a germanilor cred în democrație, iar sprijinul pentru această formă de guvernare este în creștere, mai ales în estul țării.

„Este bine că democrația, ca formă de guvernare, este susținută pe deplin de cetățeni. Chiar și în est”, a declarat comisarul Guvernului Federal pentru Germania de Est, Elisabeth Kaiser. , deputată din partea Partidului Social-Democrat (SPD).

Schimbările în democrație, în centrul studiului

Studiul a vizat percepțiile privind schimbările din democrație, fiind intervievate 4.000 de persoane reprezentative, cu vârsta de peste 16 ani, din întreaga Germanie, în perioada primăvara 2025 - septembrie.

Cercetarea a fost realizată de Centrul pentru Studii Sociale din Halle, Universitatea din Jena și Institutul Leibniz pentru Științe Sociale (GESIS), cu finanțare de la Comisarul federal pentru Germania de Est.

Elisabeth Kaiser a precizat că, deși 98% dintre respondenți spun că susțin ideea de democrație, doar 60% consideră că aceasta funcționează bine în prezent.

De asemenea, se constată un nivel redus de cunoaștere a bazelor procedurale ale democrației: doar 68% au indicat corect că democrația presupune ca guvernul să respecte deciziile parlamentului și separația puterilor în stat.

Germanii acceptă schimbarea

Participanții au indicat că cea mai semnificativă schimbare de atitudine se referă la apărare.

De la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în urmă cu aproape 4 ani, Germania discută despre investiții în apărare, reînarmarea Bundeswehr (forțele armate germane) și reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

Mai recent, germanii au început să simtă că nu se mai pot baza pe sprijinul militar al SUA sub președinția lui Donald Trump.

Reinhard Pollak, sociolog din Mannheim, care a coordonat studiul alături de alți 7 cercetători, a sintetizat concluziile:

„Un sfert din populație își dorește schimbare. Un alt sfert spune: suntem sceptici, e prea rapid și prea amplu pentru noi. Iar marea zonă de mijloc este ambivalentă și spune: depinde. Ce ne-a surprins este că există, totuși, o imagine atât de clară și că oamenii nu sunt predominant obosiți de schimbare.”

O perspectivă nuanțată asupra imigrației

Potrivit studiului, germanii au o abordare nuanțată față de tema controversată a imigrației, pe care guvernul condus de CDU/CSU și-a propus să o limiteze.

O majoritate de 68% consideră că Germania ar trebui să recruteze forță de muncă calificată din străinătate, iar 59% cred că statul ar trebui să facă mai mult pentru integrarea imigranților.

În același timp, 28% spun că valul de imigrație de după 2015 a dus la multe schimbări negative. Acest procent corespunde nivelului de susținere la nivel național pentru partidul populist de extremă dreapta AfD, care mizează în special pe un discurs anti-imigrație.

Diferențe între Est și Vest

Există diferențe între Germania de Est și cea de Vest. Echipa de cercetare a constatat că, în Vest, optimismul și disponibilitatea de a accepta schimbarea nu depind de nivelul de prosperitate al zonei în care trăiesc respondenții. În Est, în schimb, acestea depind: persoanele din regiunile mai puțin prospere tind să fie mai sceptice față de stat și instituțiile sale.

Acest lucru se reflectă și în evaluarea procesului de reunificare de după 1990: în Vest, aproximativ 55% privesc reunificarea pozitiv, în timp ce în Est procentul variază între 72% în zonele mai prospere (mai ales urbane) și doar 49% în regiunile dezavantajate economic.

Articolul a fost publicat inițial în limba germană.

Atitudini față de autoritarism

21% dintre respondenți s-au dovedit receptivi la ideea unei guvernări autoritare. Cercetătorii subliniază că nivelul ridicat de sprijin pentru democrație nu înseamnă „că nimeni nu susține o transformare autocratică sau autoritară a societății”.

31% dintre respondenți, la nivel național, au fost de acord cu afirmația: „Germania are nevoie acum de un singur partid puternic care să întruchipeze voința poporului în ansamblu”.

În landurile estice, procentul urcă la 35%. Totuși, doar 4% au declarat că ar fi de acord cu ideea că „în anumite circumstanțe, dictatura este o formă mai bună de guvernare”.

Citește și: Kim Jong Un, reales secretar general al partidului de guvernământ nord-coreean