Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) a arătat într-un raport publicat joi că România a implementate sau tratat în mod satisfăcător opt din cele 13 recomandări conţinute în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra, referitor la prevenirea corupţiei cu privire la membrii Parlamentului, judecători şi procurori.

Totodată, dintre recomandările rămase, două au fost implementate parţial, iar trei nu au fost implementate.

Cu toate acestea, GRECO consideră că sunt necesare demensuri suplimentare referitor la membri Parlamentului, pentru a crește transparența, a consolida integritatea și a asigura asupra facptului că procedura legislativă de urgență este aplicată doar ca excepție, precum și pentru prevenirea conflictelor de interese.

În ceea ce priveşte judecătorii şi procurorii, toate recomandările care îi privesc au fost considerate implementate în rapoartele anterioare de conformitate, menţionează documentul publicat joi, adoptat de GRECO la reuniunea sa plenară de la Strasbourg de la finele lui noiembrie anul trecut şi realizat de raportorul danez Jonathan Gasseholm asistat de secretariatul GRECO.

Dintre cele 13 recomandări formulate în raportul de evaluare adoptat iniţial în 2015, GRECO aminteşte că a recomandat îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ, prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică, prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor, precum şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie, într-un număr limitat de circumstanţe.

GRECO consideră că această recomandare a fost implementată doar parţial, lipsind încă reguli sau criterii clare privind situaţiile în care şedinţele pot fi secrete pentru ambele Camere legislative.

Acesta mai notează că GRECO a recomandat de asemenea „adoptarea de măsuri pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese, pentru a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi a introduce o cerinţă de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare - în plen sau în comisii - sau în altă activitate legată de mandatul acestuia”.

Or, această recomandare nu a fost implementată, iar deşi Strategia Naţională Anticorupţie 2021-2025 a inclus o serie de acţiuni posibile în acest domeniu - obiectivul 5.2 privind asigurarea integrităţii în exercitarea funcţiilor publice -, până în prezent nu au fost adoptate măsuri concrete, atenţionează organismul.

GRECO solicită, în fine, şefului delegaţiei din România să furnizeze un raport privind acţiunile întreprinse în vederea implementării recomandărilor restante până la data de 30 noiembrie 2026.

Citește și: GRECO: România a implementat satisfăcător doar două din cele 26 de recomandări din raportul privind prevenirea corupţiei