Organizația de mediu Greenpeace acuză autorităţile că nu au verificat pe teren un posibil incident de poluare produs în martie 2026 în perimetrul offshore Domino, parte a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.

ONG-ul susţine că imaginile satelitare au indicat o deversare de fluide pe o suprafaţă extinsă, în apropierea operaţiunilor de foraj desfăşurate de OMV Petrom şi Romgaz.

Greenpeace afirmă că incidentul a fost detectat pe 10 martie 2026 prin monitorizare realizată cu ajutorul sateliţilor Copernicus/Sentinel-1 şi al platformei de inteligenţă artificială Cerulean.

Analiza ar fi fost validată de experţi în oceanografie.

Organizaţia susţine că imaginile au evidenţiat o pată de poluare cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri şi o suprafaţă de circa 45 de kilometri pătraţi, echivalentul a aproximativ 6.300 de terenuri de fotbal. Greenpeace afirmă că pata prezenta caracteristicile unor amestecuri de uleiuri şi fluide specifice activităţilor maritime.

Ca posibilă sursă a deversării este indicată nava suport SKANDI ASSERTER, care deserveşte platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS, utilizată în cadrul proiectului Neptun Deep. Potrivit organizaţiei, traseul navei s-ar fi suprapus parţial cu urma de poluanţi observată din satelit.

Autoritatea Navală Română a confirmat că a primit o alertă prin sistemul european CleanSeaNet, însă nu ar fi trimis echipe de control pe mare. Instituţia ar fi considerat incidentul „irelevant din punct de vedere operaţional”, invocând distanţa mare faţă de ţărm.

În acelaşi timp, Greenpeace afirmă că Ministerul Mediului a solicitat prelungirea termenului legal pentru transmiterea unui răspuns oficial către organizaţie.

„Asistăm la un cerc vicios al nepăsării. Companiile din spatele Neptun Deep profită de faptul că activitatea se desfăşoară departe de ochii lumii, iar autorităţile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiştilor”, a declarat Alin Tănase, coordonator în cadrul Greenpeace România.

Acesta a criticat lipsa intervenţiei autorităţilor în cazul unei posibile poluări pe o suprafaţă de 45 de kilometri pătraţi şi a susţinut că România nu dispune de suficiente mijloace pentru monitorizarea eficientă a incidentelor maritime.

Greenpeace acuză că situaţia nu este singulară. Organizaţia susţine că, în perioada 2022-2025, a identificat 226 de pete de poluanţi în zona românească a Mării Negre, pe o suprafaţă cumulată de peste cinci ori mai mare decât municipiul Bucureşti.

Potrivit specialiştilor organizaţiei, deversările repetate de fluide şi substanţe toxice provenite din activităţi maritime, cu efecte cumulative asupra ecosistemului marin.

Greenpeace solicită OMV Petrom şi Romgaz să îşi asume responsabilitatea pentru activitatea navelor subcontractate şi cere autorităţilor române să efectueze controale „reale şi transparente” în cazul incidentelor de poluare din largul Mării Negre.