Ministrul danez de Externe l-a convocat pe cel mai înalt diplomat american la Copenhaga, după un reportaj potrivit căruia cetățeni americani ar fi desfășurat operațiuni sub acoperire în Groenlanda.

Surse citate de postul public de televiziune susțin că scopul acestora ar fi fost infiltrarea în societatea groenlandeză și promovarea secesiunii teritoriului de Regatul Danemarcei, pentru a se alătura SUA. Nu este clar însă pentru cine lucrau acești oameni, notează BBC.

Serviciile daneze de informații au avertizat că Groenlanda este ținta „diverselor tipuri de campanii de influență”.

Ministrul Lars Lokke Rasmussen a subliniat că „orice încercare de a interfera în treburile interne ale Regatului [Danemarcei] este, desigur, inacceptabilă”, motiv pentru care însărcinatul cu afaceri al SUA a fost convocat. De cealaltă parte, Ambasada americană nu a oferit încă un comentariu.

În mai multe rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că dorește anexarea Groenlandei, teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei, iar vicepreședintele JD Vance a acuzat Copenhaga că nu investește suficient în zonă. Într-o vizită recentă, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat Washingtonul că „nu poți anexa o altă țară”.

Lars Lokke Rasmussen a precizat pentru BBC că guvernul „este conștient de interesul constant al unor actori externi față de Groenlanda și poziția sa în cadrul Regatului Danemarcei”. „Nu este deci surprinzător dacă vom avea tentative de influență din afară în perioada următoare”, a adăugat el.

Relații tensionate cu SUA

Membră NATO și a Uniunii Europene, Danemarca a considerat mult timp Statele Unite drept aliat apropiat. Totuși, dorința lui Donald Trump de a controla teritoriul semi-autonom a șocat opinia publică daneză, mai ales după ce liderul de la Casa Albă a spus că nu exclude o eventuală anexare prin forță.

Serviciul danez de informații PET a explicat că aceste campanii de influență urmăresc „crearea de discordie în relația dintre Danemarca și Groenlanda”, prin exploatarea unor „neînțelegeri reale sau inventate”, fie prin agenți tradiționali, fie prin dezinformare. PET a anunțat întărirea prezenței sale în Groenlanda și consolidarea cooperării cu autoritățile locale.

Cum SUA nu au în prezent ambasador la Copenhaga, ministrul Lars Lokke Rasmussen l-a convocat pe Mark Stroh, însărcinatul cu afaceri – cel mai înalt diplomat american în capitala daneză. Este a doua convocare din acest an, după un alt raport apărut în mai, care sugera că agențiile americane de spionaj au fost instruite să acorde prioritate Groenlandei.

Miza Groenlandei

Raportul DR a detaliat vizita unui american la Nuuk, capitala Groenlandei, care ar fi încercat să întocmească o listă cu cetățeni dispuși să sprijine eforturile SUA de a prelua insula. Scopul era crearea unei mișcări de secesiune.

Un material anterior din Wall Street Journal menționa interesul Washingtonului pentru mișcarea pro-independență din Groenlanda, precum și pentru resursele minerale ale insulei. La acel moment, directorul serviciilor de informații americane, Tulsi Gabbard, nu a negat informațiile, dar a acuzat publicația că „încalcă legea și subminează securitatea națională”.

Groenlanda are autonomie extinsă din 1979, dar politica externă și de apărare este decisă la Copenhaga. Majoritatea partidelor locale susțin independența, dar dezacordurile vizează ritmul procesului. Deși Groenlanda poate organiza un referendum din 2009, sondajele arată că majoritatea covârșitoare nu dorește integrarea în SUA.

În mai, liderul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a declarat clar: „Nu aparținem altcuiva. Ne decidem singuri viitorul.”

O relație diplomatică pusă la încercare

Decizia Danemarcei de a-l convoca pe diplomatului american a fost descrisă de un profesor al Universității din Copenhaga drept un „cartonaș galben diplomatic” fără precedent în relațiile bilaterale. „Această atitudine ostilă a administrației Trump față de Danemarca este șocantă”, a spus Jens Ladefoged Mortensen. „Ca țară pro-americană, întrebăm: de ce faceți asta?”

Tensiunile sunt amplificate și de un alt conflict: oprirea lucrărilor la un important parc eolian din largul statului Rhode Island. Proiectul Revolution Wind, realizat de compania daneză Ørsted – controlată majoritar de statul danez – era finalizat în proporție de 80%.

După ordinul de stopare anunțat de Donald Trump, acțiunile Ørsted au scăzut cu 16%, deși ulterior au recuperat parțial pierderile. Proiectul include 65 de turbine, dintre care 45 deja instalate, menite să furnizeze energie pentru 350.000 de locuințe.

Citește și: Amenințări cu moartea pentru mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova, inclusiv jurnalişti și funcţionari publici