Gruparea militantă kurdă PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) a anunțat că se va autodizolva și va renunța la arme, într-un gest istoric menit să pună capăt conflictului de decenii cu armata Turciei.

Decizia, care pune capăt celor peste 40 de ani de confruntări soldate cu zeci de mii de victime, relatează Euronews.

În februarie 2025, liderul grupării, Abdullah Öcalan, a îndemnat oficial PKK să se reunească și să ia această decizie.

Ulterior, aceasta a declarat un armistițiu unilateral pe 1 martie, dar condiționat, printre cerințe fiind și elaborarea unui nou cadru legal pentru negocieri de pace.

Listat ca organizație teroristă de Turcia și de aliații săi occidentali, PKK a declanșat insurgența în 1984. Conflictul s-a extins în nordul Irakului și în nordul Siriei, determinând incursiuni ale armatei turce în aceste regiuni.

Inițial, PKK a militat pentru un stat kurd independent, dar ulterior s-a concentrat pe obținerea autonomiei și a mai multor drepturi pentru kurzi în Turcia.

„O Turcie fără terorism”

Potrivit agenției de presă Firat, decizia de a desființa „structura organizațională” a PKK vine în urma constatării că lupta armată a grupării a reușit să conteste politicile de suprimare a drepturilor kurzilor.

Un congres intern al PKK a concluzionat că lupta grupării a adus „problema kurdă în pragul rezolvării prin politici democratice”, îndeplinindu-și astfel „misiunea istorică”.

Partidul aflat la guvernare în Turcia, AKP, condus de președintele Recep Tayyip Erdoğan, a salutat anunțul, numindu-l „un pas important către o Turcie fără terorism”.

Un purtător de cuvânt guvernamental a transmis pe platforma X că „dacă terorismul este complet eradicat, se deschide ușa către o nouă eră”.

Potrivit lui, dizolvarea trebuie să se aplice tuturor „ramurilor, afiliaților și structurilor ilegale” ale PKK – o referire posibilă la combatanții kurzi afiliați PKK din Siria, aflați în confruntări cu forțele turce. Liderul Forțelor Democrate Siriene (SDF), susținute de SUA, a declarat anterior că apelul lui Abdullah Öcalan la încetarea focului nu li se aplică.

Detalii suplimentare despre procesul de pace, precum modul de predare a armelor sau mecanismul de monitorizare, nu au fost deocamdată făcute publice.

Ultima dintr-o serie de încercări de pace

Un efort de pace anterior, în 2015, a eșuat. În ultimii ani, PKK a redus semnificativ atacurile, limitându-le în interiorul Turciei, în timp ce armata turcă i-a împins pe militanți dincolo de granița montană cu Irak.

Actuala inițiativă de pace a fost lansată în octombrie 2024 de către Devlet Bahçeli, liderul partidului ultranaționalist aliat cu Recep Erdoğan, care a sugerat și că Abdullah Öcalan ar putea fi eliberat condiționat, dacă gruparea renunță la violență și se dizolvă.

Unii analiști consideră că această mișcare face parte dintr-o strategie politică prin care guvernul de la Ankara încearcă să atragă sprijinul kurd pentru o nouă constituție, ce i-ar permite actualului președinte să rămână la putere și după 2028.

Devlet Bahçeli a susținut că este vital pentru viitorul Turciei ca Recep Erdoğan să continue să conducă țara.

Această evoluție are loc într-un context politic tensionat, marcat de arestarea recentă a primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, pe fondul unor acuzații de corupție. Arestarea acestuia, considerat cel mai serios rival politic al lui Recep Erdoğan, este interpretată de mulți ca fiind motivată politic.

Citește și: 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Mauthausen