Un proiect de hotărâre pus joi în transparență de Guvern va obliga RA-APPS să publice lista completă a imobilelor și beneficiarilor.

Astfel, Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) ar urma să publice lista completă a imobilelor aflate în administrarea sa, precum şi modul în care acestea sunt folosite.

„Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiaţi. Vile, apartamente, spaţii de protocol şi terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte şi aranjamente despre care românii au aflat prea puţin sau deloc”, a declarat secretarul general al Guvernului, Dan Reşitnec.

Proiectul vine după o serie de demersuri publice şi juridice realizate de reprezentanţii USR pentru a „forţa” deschiderea patrimoniului public.

Astfel, deputatul Ionuţ Moşteanu, fost ministru al Apărării, s-a deplasat personal la sediul RA-APPS pentru a solicita desecretizarea contractului în baza căruia se fac renovări de milioane de euro la vila din Aviatorilor 86. De asemenea, Ionuţ Moşteanu a depus oficial cerere către RA-APPS pentru publicarea listei persoanelor care locuiesc în vilele administrate de instituţie.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a deschis acţiune în instanţă împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiaşi liste. A câştigat procesul în primă instanţă. RA-APPS a formulat recurs.

„Ce nu s-a putut obţine prin acţiuni individuale ani la rând, din opoziţie, se obţine astăzi prin decizia Guvernului”, a precizat Dan Reşitnec.

Hotărârea de Guvern va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Lista tuturor imobilelor, publică

Conform proiectului, RA-APPS va publica pe pagina proprie de internet, în datele de 31 mai şi 30 noiembrie ale fiecărui an, şi va menţine publicată lista tuturor imobilelor, proprietate publică şi privată a statului, aflate în administrarea regiei.

În cazul persoanei fizice care utilizează imobilul se va preciza categoria funcţiei, fără a se menţiona titulatura explicită (de exemplu: demnitar, înalt funcţionar public, funcţionar public, personal cu statut special), precum şi categoria instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, fără a se menţiona denumirea explicită a instituţiei (birou parlamentar, minister, agenţie, autoritate, oficiu, consiliu).

În cazul persoanei juridice care utilizează imobilul se precizează: denumirea autorităţii sau instituţiei publice centrale sau locale, organizaţiei sindicale, partidului politic, fundaţiei, asociaţiei, cabinetului de avocatură, biroului notarial, unităţii aparţinând cultelor religioase, unităţii din domeniul presei sau editurii, misiunii diplomatice, oficiului consular, reprezentanţei organizaţiei internaţionale interguvernamentale acreditate în România.

Citește și: Raport al Guvernului: Lipsa contractării din PNRR la nivel de CJ în peste 90% dintre judeţe este îngrijorătoare