Președintele Partidului Național Liberal a declarat, într-un interviu acordat Radio România Actualități, că formațiunea nu va susține în Parlament cabinetul propus de premierul desemnat Eugen Tomac, considerând că o formulă guvernamentală fără o majoritate politică asumată nu are capacitatea de a implementa reformele necesare țării.

Ilie Bolojan a argumentat că, fără susținere parlamentară clară, un executiv ar fi vulnerabil în fața presiunilor politice și ar risca să vadă proiectele de reformă modificate sau blocate în Parlament. În opinia sa, un astfel de cabinet ar fi „mai slab decât un guvern minoritar”, deoarece nu ar beneficia de sprijinul ferm al niciunui grup politic.

! Articolul a fost completat cu declarații suplimentare

"Analizând situaţia în care ne găsim, Partidul Naţional Liberal a decis ieri să nu acorde votul de încredere acestui guvern, în primul rând pentru că, fiind un guvern fără o susţinere politică explicită, nu va fi în măsură să continue reformele de care are nevoie România. E un guvern mai slab decât unul minoritar. Gândiţi-vă că atunci când un astfel de guvern va veni în parlament cu propuneri de reformă care vor fi dificil de asumat, va rămâne singur şi oalele se vor sparge în capul acestui guvern, deci nu va avea susţinere. În astfel de situaţii, proiectele pot pleca într-un anume fel de la guvern şi sunt modificate, sunt ciopârţite în parlament, ies total diferit dacă nu există o susţinere explicită, iar atunci când în comisiile parlamentare vor fi proiecte care sună bine pentru parlamentari, care pot fi vândute, iertaţi-mă, cetăţenilor, va fi un vot transpolitic în sensul acesta, de trecere a lor, pentru că asta este forma prin care se pot prezenta parlamentarii în faţa oamenilor dacă nu sunt în guvernare şi nu îşi asumă alte realizări", a explicat acesta.

Premierul interimar a criticat în mod direct Partidul Social Democrat, pe care îl consideră responsabil pentru declanșarea actualei crize politice, după adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului său. El a susținut că PSD, fiind cea mai mare formațiune parlamentară, ar fi trebuit să își asume responsabilitatea formării unui nou executiv și să propună un candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit lui Ilie Bolojan, formula propusă în prezent ar permite PSD să influențeze guvernarea fără a-și asuma direct răspunderea politică.

"Vedem că de peste o lună de zile PSD nu îşi revendică postul de premier, nu şi l-a revendicat - sigur, rămâne de văzut dacă domnul preşedinte i-ar fi nominalizat, i-ar fi încredinţat sau nu, dar n-a făcut asta -, nu a venit cu o soluţie pentru a rezolva această criză politică şi această formulă ar fi fost, de fapt, una de exonerare a lor, adică să fie într-o formă de guvernare în care să participi în mod indirect, dar să nu-ţi asumi responsabilitatea, ceea ce din niciun punct de vedere nu este corect - nici moral, nici din punct de vedere politic, dar nici din punct de vedere al lucrurilor care trebuie făcute pentru România în perioada următoare", a punctat el.

În același timp, liderul liberalilor a avertizat că prelungirea instabilității politice poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile statului și poate alimenta curentele politice antisistem. El a susținut că democrația are nevoie atât de o guvernare eficientă, cât și de o opoziție responsabilă, iar amestecarea permanentă a principalelor partide de stânga și de dreapta în aceeași formulă de guvernare riscă să erodeze încrederea electoratului.

În privința unei eventuale noi desemnări pentru funcția de premier, liderul PNL a evitat să avanseze nume sau scenarii concrete, afirmând că partidul va participa la consultările politice și va propune soluții doar dacă actuala încercare de formare a guvernului va eșua.

Pe plan economic, premierul interimar a atras atenția asupra mizelor importante legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a precizat că România mai are de adoptat nouă reforme legislative esențiale până la 31 august, de care depinde accesarea unor fonduri europene estimate la aproximativ 5-6 miliarde de euro. Fostul premier a afirmat că actualul executiv interimar continuă negocierile cu Comisia Europeană și pregătește transmiterea proiectelor necesare către Parlament, indiferent de evoluțiile politice din perioada următoare.

Referindu-se la situația economică, Ilie Bolojan a explicat creșterea recentă a inflației prin efectele conflictului din Golful Persic asupra prețurilor energiei și combustibililor, dar a apreciat că, în condițiile menținerii stabilității financiare și ale continuării reformelor, rata inflației ar putea coborî spre 5% până la începutul toamnei.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan

"Analizând situaţia în care ne găsim, Partidul Naţional Liberal a decis ieri să nu acorde votul de încredere acestui guvern, în primul rând pentru că, fiind un guvern fără o susţinere politică explicită, nu va fi în măsură să continue reformele de care are nevoie România. E un guvern mai slab decât unul minoritar. Gândiţi-vă că atunci când un astfel de guvern va veni în parlament cu propuneri de reformă care vor fi dificil de asumat, va rămâne singur şi oalele se vor sparge în capul acestui guvern, deci nu va avea susţinere. În astfel de situaţii, proiectele pot pleca într-un anume fel de la guvern şi sunt modificate, sunt ciopârţite în parlament, ies total diferit dacă nu există o susţinere explicită, iar atunci când în comisiile parlamentare vor fi proiecte care sună bine pentru parlamentari, care pot fi vândute, iertaţi-mă, cetăţenilor, va fi un vot transpolitic în sensul acesta, de trecere a lor, pentru că asta este forma prin care se pot prezenta parlamentarii în faţa oamenilor dacă nu sunt în guvernare şi nu îşi asumă alte realizări. Dar asta ce înseamnă? Înseamnă efecte care înseamnă creşteri de cheltuieli la buget, scăderi de venituri, şi un astfel de comportament va da peste cap echilibrele bugetare. Din aceste motive, PNL nu a luat decizia să susţină un astfel de guvern. Ăsta este motivul principal"

"România are nevoie de un guvern, aceasta este realitatea! Toţi suntem conştienţi de acest lucru - şi, sigur, prezentând câteva idei de bază. Dar nu programul de guvernare este cea mai mare problemă. Nici nu l-am primit până în momentul de faţă, pentru că domnul Tomac ne-a spus că încă se lucrează la el. Deci nu asta este cea mai mare problemă. Gândiţi-vă că guvernul pe care l-am condus nu a avut doar un program de guvernare semnat de către toate partidele; a avut şi protocol de coaliţie, a avut apariţii publice şi tot n-a respectat PSD nici programul de guvernare, nici acordul de coaliţie. Gândiţi-vă, în condiţiile în care nu există o susţinere explicită, cum se vor întâmpla lucrurile. Şi am mai spus un lucru: dintr-o perspectivă politică, nu am acordat un vot de susţinere pentru că această formulă este una de tip paravan, care scuteşte PSD, cel care a generat această criză politică, care a dărâmat guvernul din care a făcut parte după ce am luat măsuri pentru a limita risipa, după ce le-au fost afectate interesele, şi în loc ca, în mod principial, aşa cum ar fi fost normal, dacă ai dărâmat un guvern, să-ţi asumi, să-ţi revendici postul de premier, nu avem această situaţie. Vedem că de peste o lună de zile PSD nu îşi revendică postul de premier, nu şi l-a revendicat - sigur, rămâne de văzut dacă domnul preşedinte i-ar fi nominalizat, i-ar fi încredinţat sau nu, dar n-a făcut asta -, nu a venit cu o soluţie pentru a rezolva această criză politică şi această formulă ar fi fost, de fapt, una de exonerare a lor, adică să fie într-o formă de guvernare în care să participi în mod indirect, dar să nu-ţi asumi responsabilitatea, ceea ce din niciun punct de vedere nu este corect - nici moral, nici din punct de vedere politic, dar nici din punct de vedere al lucrurilor care trebuie făcute pentru România în perioada următoare"

"[Social-democrații - n. red] sunt cei care au dinamitat coaliţia care era formată şi care, cu bune şi cu relele ei, prin guvernul pe care l-am condus, a scos România din fundătura în care a ajuns anul trecut şi, dinamitând această coaliţie, au răspunderea ca cel care dărâmă un guvern să vină cu soluţia; 2 - este partidul cel mai mare din parlament. Este anormal ca, fiind partidul cel mai mare din parlament, dacă eşti un partid, într-adevăr, care te revendici a fi responsabil, care clamezi în mod public că ai soluţii pentru a rezolva problemele, dar pe care nu le-am văzut până acum, atunci când ai ocazia să faci asta îţi revendici acest post, în aşa fel încât să cauţi să formezi o majoritate. Trebuie să recunoaştem că, din nou este o evidenţă, au reuşit să formeze o majoritate atunci când, semnând cu AUR moţiunea împotriva guvernului, au şi reuşit asta; deci au demonstrat că au această capacitate. Şi atunci, dacă ai demonstrat la rău o capacitate, poate o demonstrezi şi la bine. Dar nu fugi de răspundere!"

"Avem o relaţie bună cu USR, cu UDMR, pentru că sunt partidele care au rămas în actuala coaliţie şi asigurăm funcţionarea acestui guvern interimar, aşa cum este în situaţia de faţă. Înţeleg că ei au astăzi după-amiază o şedinţă a conducerii USR, în care îşi vor exprima punctul de vedere. Dar nu este căderea mea să vorbesc anticipat în numele lor"

"Este dreptul fiecărui coleg să facă aprecieri de un fel sau de altul. Şi eu, personal, îl cunosc pe domnul Tomac şi poziţia PNL nu este legată de calitatea persoanelor pe care dânsul le propune sau de dânsul, ca persoană, ci este pur şi simplu o poziţie principială. În ceea ce priveşte luări de poziţie din interiorul PNL, acestea pot fi luate fără niciun fel de problemă. Avem o regulă care s-a respectat, cel puţin până în momentul de faţă: ne spunem părerile aşa cum consideră fiecare, dar după ce se ia o decizie, aceasta se respectă de către toţi membrii partidului. Să nu uităm că această decizie se bazează şi pe o experienţă pe care am avut-o în aceste 11 luni, practic, de guvernare, când, cu cea mai mare bună credinţă faţă de ţara noastră, mi-am asumat - pe baza subţinerii întregii coaliţii - mandatul de premier, că nu a fost o înghesuială pentru asumarea acestui mandat, am luat măsurile care nu erau măsuri bune sau foarte bune, ci ştiam că înainte de a ne fi bine, cum se va întâmpla în perioada următoare dacă respectăm regulile, ne va fi ceva mai rău, deci erau măsuri dificile de luat; le-am luat. În faţa realităţilor pe care le-am constatat, şi anume fuga de orice fel de răspundere a partenerilor iniţiali, cum era PSD, minciunile şi toate lucrurile care s-au întâmplat în această perioadă, culminând cu demolarea guvernului, PNL şi-a pierdut încrederea în totalitate în actuala conducere a PSD şi deci acest vot este şi un vot de a nu mai face compromisuri, şi cred că ceea ce face PNL, această atitudine corectă, este drumul bun pe care trebuie să îl urmăm pentru a ne recâştiga credibilitatea şi pentru a ne reconecta cu alegătorii. Şi mai e un lucru foarte important, de principiu, pentru ţara noastră. Gândiţi-vă că atunci când toate partidele sunt într-o formă de guvernare şi în opoziţie rămâne doar un partid antisistem, un partid eurosceptic, atunci există două posibilităţi: sau această mare coaliţie guvernează, face ceea ce trebuie, livrează, schimbă discursurile, în felul acesta scoţând România din situaţia dificilă, dar şi recâştigând încrederea cetăţenilor. Or, dacă o astfel de coaliţie în care toţi sunt la putere, dar prin acţiunile fiecăruia îşi anulează rezultatul final, pentru că unii se blochează pe alţii, ce facem? Riscăm să nu învăţăm din lecţiile trecute, să afectăm grav pe termen mediu starea democraţiei din România. Gândiţi-vă că un guvern de tipul acesta care vine e un guvern care nu va avea forţa să facă ceea ce trebuie, un guvern în care nimeni nu îşi asumă responsabilitatea pentru el; asta înseamnă instituţii slăbite, difuzarea responsabilităţii, e o responsabilitate difuză, neîncredere şi creşterea sentimentului de revoltă al cetăţenilor. Şi aşa, pe bună dreptate, românii sunt îngrijoraţi, pentru că situaţia asta de instabilitate nu e de natură a-ţi crea un sentiment de siguranţă şi, în momentul în care ai aceste lucruri, nu faci decât să dai încă o dată un vot împotrivă. Şi cred că ar trebui să învăţăm din aceste lecţii. Şi atunci când am spus că după această etapă PNL nu mai trebuie să fie într-o coaliţie cu PSD, de fapt, este un aspect de bază, în care dacă pui stânga şi dreapta în aceeaşi oală şi nici nu fac ceea ce trebuie, cum s-a întâmplat în 2023 şi 2024, nu faci decât să afectezi sănătatea democraţiei din România. Şi am văzut ce s-a întâmplat în 2024, când ne-a trecut glonţul pe la ureche. Deci, cineva trebuie să stea în opoziţie. Nu înseamnă să facă o opoziţie distructivă, ci înseamnă să lucreze pentru sănătatea democraţiei. Să ştiţi că în afară de guvernul mare de coaliţie, deci de un guvern cu majoritate stabilă, pe care l-am avut, dar pe care PSD l-a distrus, şi are această răspundere, nu poate fugi de asta, există guverne care funcţionează într-un sistem minoritar sau există această formă de propunere de guvern aşa-numit tehnic, dar care nu se bazează pe o susţinere explicită"

"Există guverne care funcţionează într-un sistem minoritar sau există această formă de propunere de guvern, aşa-numit tehnic, dar care nu se bazează pe o susţinere explicită - şi un guvern minoritar este mai puternic decât un astfel de guvern, pentru că măcar are un grup de 30-40% din parlament care îl susţine explicit, indiferent ce fel de guvern este"

"Partidul Naţional Liberal, în funcţie de modul în care vor evolua lucrurile, poate să meargă în opoziţie fără niciun fel de probleme. Am luat această decizie, ca în condiţiile în care un guvern va avea în componenţa sa Partidul Social Democrat, PNL nu va fi acolo şi va fi în opoziţie. Este o decizie pe care am luat-o. Dar, de exemplu, nu suntem cramponaţi de putere. În momentul în care PSD a trecut această moţiune de cenzură, până la formarea unui nou guvern, trebuie să funcţioneze această guvernare şi în zilele astea, săptămâna asta, săptămâna trecută, au fost două săptămâni foarte importante care nu s-au văzut în spaţiul public, pentru că acest guvern, secretarii de stat, miniştrii, directorii, negociază cu Comisia Europeană forma finală a programului PNRR pentru România, în care mizele sunt de miliarde de euro, pe care le putem menţine sau le putem pierde, dacă facem anumite reforme, în care mizele sunt de sute de milioane de euro, dacă terminăm lucrări sau nu terminăm lucrări; din nou, mizele sunt de sute de milioane de euro, dacă o lucrare poate fi recepţionată, dacă nu este racordată la reţele electrice. Deci sunt negocieri foarte importante pe care le ducem şi nu suntem agăţaţi de funcţii. Până când va veni un nou guvern, peste trei zile, peste o săptămână, peste două, când se va ajunge la această formulă, ţara trebuie administrată şi am încercat să facem, cu toate disfuncţionalităţile pe care le are şi limitările pe care le are un astfel de guvern, tot ceea ce a trebuit pentru România şi suntem în măsură ca săptămâna viitoare, practic, să se încheie negocierile pentru PNRR, să prezentăm Parlamentului toate cele 9 proiecte, sunt deja 2 în Parlament, încă 7 vor veni, aşa cum au fost negociate cu Comisia Europeană (...) care trebuie asumate, pentru că, pe de o parte, sau n-au fost promovate de ministere, gândiţi-vă că nimeni nu vrea să stea lângă legea salarizării, toată lumea fuge de ea, că nu sună foarte bine; de asemenea, sunt proiecte de lege foarte dificile, gândiţi-vă, pe componenta de decarbonizare, România s-a angajat să reducă centralele cu producţie electrică pe bază de cărbune, înlocuindu-le cu altceva, centrale pe gaz sau pe fotovoltaice. Necazul este că timp de patru ani de zile n-am făcut nimic, n-am pus nimic în loc şi acum este foarte greu, pe de o parte, să nu închizi, pentru că ai nişte angajamente şi Comisia spune: nicio problemă, dar pierdeţi 700 de milioane de euro, sau, în acelaşi timp, să convingi Comisia că vei face anumite lucruri. Deci, în această perioadă, nu ne-am agăţat de funcţii, ci am lucrat pentru România"

"I-am rugat pe toţi colegii miniştri că dacă sunt contactaţi în această perioadă de echipa pe care o propune domnul Tomac, de miniştrii pe care îi propune sau de dânsul personal, să ofere toate datele, să-i pună toate datele la dispoziţie, pentru că eu întotdeauna tratez lucrurile instituţional şi fair play. Mi se pare normal că atunci când vine cineva după tine să-i dai datele cât se poate de corect. Gândiţi-vă, când am preluat guvernul, după vreo două săptămâni l-am văzut pe domnul Nazare, că vine ministrul de Finanţe cu o faţă destul de pământie, informându-mă că, de fapt, datele privind starea bugetului nu erau cele pe care le ştiam, erau mult mai rele. În sensul că deficitele erau mai mari, în sensul că problemele erau mai mari. Din punctul meu de vedere, când predai, trebuie să predai pe cinstite, să spui toate datele şi asta vom face în perioada următoare, când se va găsi formula pe care Parlamentul României o va aproba"

"Din punctul meu de vedere, într-o situaţie complicată, în care ne găsim, cred că cea mai bună formulă este să ne întoarcem la realităţile politice şi la principiile pentru care democraţia este cea mai bună formă, totuşi, de guvernare. Avem un partid care a generat criza politică, care este cel mai mare partid din Parlament şi, în condiţii normale, ar trebui să-şi revendice postul de premier. Sigur, domnul preşedinte poate să încredinţeze PSD acest mandat sau nu. În condiţiile în care îl încredinţează şi nu trece - dacă trece, lucrurile se închid - dacă s-ar întâmpla o astfel de ipoteză, atunci PNL, la fel cum în vara anului trecut n-a fugit de răspundere, vom veni cu o soluţie, dar nu pot acum să vin cu detalii, pentru că soluţia pe care o propune un partid este rezultatul unei decizii a biroului de conducere, a forului de conducere al acelui partid şi PNL, într-o astfel de situaţie, în care acest guvern nu va trece, va participa la consultări, dacă domnul preşedinte le va mai face şi vom căuta să venim cu o soluţie, pentru că suntem conştienţi că chiar dacă este situaţia dificilă din punct de vedere politic, chiar dacă punţile de încredere sunt rupte, practic, în totalitate şi am văzut ce s-a întâmplat, gândiţi-vă că una din cele mai mari probleme pe care le avem noi în lumea politică este că prin ceea ce spunem, creăm cetăţenilor români aşteptări care nu pot fi onorate. În momentul în care creezi o aşteptare care nu poate fi onorată, că se vor mări salariile cu un anumit procent, dar nu ai bani pentru ele, că se pot acorda scutiri, nu ştiu, de plata CASS-ului, dar ştim că nu avem bani pentru a plăti medicamentele, pentru a plăti salariile medicilor şi asistentelor, când vii cu aceste lucruri, creezi aşteptările care generează starea de nemulţumire, pentru că ele într-adevăr nu pot fi onorate şi ce am făcut noi în toată această perioadă şi mi se pare normal să facem, este să le spunem oamenilor adevărul, ceea ce se poate face, cum se poate face, să fim corecti şi cinstiţi şi asta vom face şi într-o eventualitate în care se va ajunge, deci, la o nouă rundă de discuţii. Vom vedea săptămâna viitoare"

"Guvernul nu a făcut greşit ceva, dar trebuie să fim conştienţi că din luna martie, de la începutul lunii martie, peste traseul nostru de inflaţie pe care îl aveam, care era în scădere, s-a suprapus războiul din Golf. Ceea ce a însemnat în toată lumea, nu doar în România, un puseu de creştere de preţuri la combustibili, la tot ce înseamnă derivatele din combustibili, la îngrăşămintele pentru agricultură, la alte materiale care au avut un efect în economie, pentru că în orice marfă, în orice produs final, la un moment dat e nevoie de energie, e nevoie de transport, este nevoie de combustibil şi asta a făcut ca să avem nu o scădere a inflaţiei, conform prognozei, ci un uşor puseu inflaţionist. Ceea ce se va întâmpla în toamna acestui an, la final de vară, început de toamnă, este că inflaţia se va duce înspre 5%, dar asta se va vedea în perioada următoare, asta cu o singură condiţie, că menţinem stabilitatea în ţară, că menţinem echilibrele financiare, că ne luăm fondurile europene şi că cei care vor guverna România în perioada următoare nu vor face experimente, ci vor ţine linia pe care acest guvern a promovat-o, ceea ce înseamnă o guvernare cât mai eficientă, o reducere a costurilor, o absorbţie de fonduri europene şi o anumită disciplină financiară. Fără astea, datele din toamnă nu vor mai fi cele pe care vi le-am anunţat, sau dacă, sigur, se întâmplă ceva în plan global care nu depinde de România"

"Fiecare om care ocupă o funcţie publică îşi exercită mandatul, aşa cum consideră de cuvinţă, pe baza datelor pe care le are, şi ţinând cont de realităţile aşa cum le percepem fiecare dintre noi. Aşa cum am mai spus, am avut o relaţie bună cu domnul preşedinte. Am construit o relaţie instituţională. Asta este fişa postului atunci când eşti pe un astfel de post, trebuie să colaborezi. Avem o relaţie de respect, nu-i niciun fel de problemă, dar decizia de ieri a Partidului Naţional Liberal ţine cont de o realitate politică şi parlamentară pe care o avem. Ţine cont de modul în care Partidul Social-Democrat s-a comportat în această perioadă şi de ceea ce trebuie făcut, credem noi, bine pentru România, ca să nu ajungem în situaţii problematice. Deci nu este o decizie care are o legătură cu o poziţionare sau alta faţă de preşedinte, ci pur şi simplu o decizie raţională şi gândiţi-vă că dacă majoritatea colegilor, toţi colegii au mers pe o anumită logică, înseamnă că e, totuşi, o decizie gândită, pentru că este a treia decizie importantă pe care am luat-o. Am dat două notificări înainte de moţiunea de cenzură, am făcut două apeluri la responsabilitate, dacă ne aducem aminte, care nu au fost recepţionate de Partidul Social-Democrat. Am luat o decizie imediat după moţiunea de cenzură şi aceasta este a treia decizie pe care am luat-o importantă, care ne duc şi cred că ne ţin pe un drum al normalităţii şi al, v-am spus, al unei demnităţi şi a unei deciziei care ţine cont de interesul fundamental la acestei ţări, să avem o lume politică în care o bună parte din cetăţenii au încredere. Gândiţi-vă că una din problemele majore pe care la avem o altă problemă este scăderea încrederei în instituţii, de la instituţiile politice, de la instituţiile din justiţie, din sistemele mari, este o realitate pe care nu o putem nega, ori comportamentul nostru, atitudinea noastră, zi de zi, acolo unde suntem fiecare, abordările politice, pot să consolideze această încredere, să o crească, ceea ce este spre binele şi spre sănătatea ţării noastre, sau pot să o distrugă, ceea ce dacă coboară sub un anumit nivel este foarte periculos pentru atmosfera din ţara noastră. Noi nu ne dorim asta"

"Poţi să serveşti ţara, poţi să-ţi respecti alegătorii şi de la putere şi din opoziţie. Am fost în astfel de situaţii de-a lungul activităţii mele politice şi Partidul Naţional Liberal, dacă va ajunge într-o astfel de situaţie, vă asigur că va face o opoziţie responsabilă, că ne vom reconecta cu cetăţenii, vom reconstrui partidul din opoziţie. Are nevoie Partidul Naţional Liberal şi toate partidele, dacă e să discutăm cât se poate de cinstit, de reconstrucţie, de revigorare pentru a aduce oameni noi, pentru a aduce oameni de calitate, pentru a folosi experienţa mult mai bine a celor care sunt cu experienţă, pentru a fi conectaţi cu cetăţenii, pentru a-i asculta în aşa fel încât, fiind conştient că dacă vrei să modernizezi România, e nevoie de stabilitate în Parlament, e nevoie de forţe politice care să susţină modernizarea, să facem ca mai mulţi români să aibă încredere în asta şi asta trebuie să facă PNL în perioada următoare, dacă va ajunge în opoziţie"

"Până în 2028 sunt doi ani de zile şi, în mod evident, într-o lună, într-o zi se întâmplă foarte multe lucruri, dar în doi ani de zile, dar în termenii de responsabilitate, Partidul Naţional Liberal şi eu personal cred că am demonstrat în această perioadă că am acţionat, în primul rând, pentru interesul ţării, nefugind de răspundere, să ne asumăm guvernarea când nu era o înghesuială, am mai spus asta, dacă ne-am fi gândit la 2028, am fi făcut ca Partidul Social-Democrat, noi vrem tura a doua de premier. Nu, noi ne-am asumat prima tura când nu eram înghesuială, deci asta pe de o parte, pe de alta parte, gândiţi-vă, măsurile pe care le-am pus în practică, v-am spus, nu erau măsuri dacă sunt bune sau foarte bune, nu, era clar că sunt măsuri dificile care ştiam că ne vor crea nişte costuri, inclusiv electorale, dar n-am fugit de ele, deci am acţionat responsabil în această perioadă, iar gândindu-ne la ceea ce va veni, cred că este sănătos atunci când eşti un om politic să te gândeşti, nu neapărat la viitoarele alegeri, ci la întâlnirea cu electoratul, la întâlnirea cu cetăţenii. Eu, în toată activitatea mea, de exemplu, de la Primărie, de la Consiliul Judeţian, nu mă gândeam că o să ajung primierul României, m-am gândit întotdeauna că după ce nu mai sunt pe funcţie, trebuie să circul prin Oradea pe jos şi trebuie să mă văd cu vecinii, trebuie să mă văd cu oamenii pe care îi respect sau cu prietenii şi aş vrea nu să mă salute toată lumea, dar aş vrea să nu mă înjure toată lumea şi să nu-mi crape obrazul când mă văd cu un cunoscut sau cu altul să trec pe partea cealaltă a drumului. E foarte important asta pentru că asta îţi generează un anumit comportament când eşti pe funcţie. Dacă tot timpul ai în minte să mă pot întâlni cu oamenii după ce nu mai sunt pe funcţie, chiar şi la alegeri, pentru că la alegeri, dacă vrei să iei voturi, trebuie să te duci să te întâlneşti cu oamenii, nu merge doar cu postări, atunci înseamnă că ai o busolă foarte bună şi nu este anormal la un moment dat să te gândeşti şi la această perspectivă"

*Declarații transcrise de agenția Rador Radio România

Citește și: Energia electrică, chiriile şi motorina au consemnat cele mai mari scumpiri în ultimul an