Ilie Bolojan, reales preşedinte al PNL
Scrutinul a fost organizat, duminică, în cadrul Congresului extraordinar convocat în contextul crizei din formațiunea politică.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 21 Iunie 2026, 16:34 • Actualizat: 21 Iunie 2026, 19:02
Unic candidat în alegerile interne, Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Național Liberal.
Scrutinul a fost organizat, duminică, în cadrul Congresului extraordinar convocat la București în contextul crizei din formațiunea politică.
Ilie Bolojan a fost reconfirmat în funcţie cu 1.769 voturi ”pentru”.
De la tribuna congresului, liderul le-a mulțumit colegilor pentru susținere.
Într-un comunicat de presă, PNL anunţă că Ilie Bolojan a fost reales cu 96% din totalul voturilor exprimate de delegaţii prezenţi la Congres.
Ilie Bolojan a candidat şi a fost ales pe baza moţiunii "Modernizare cu Rădăcini".
Din echipa sa mai fac parte Dan Motreanu (prim-vicepreşedinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureşan, Dragoş Pîslaru, Ioan Popa şi Florin Roman (vicepreşedinţi).
În cadrul congresului s-a adoptat rezoluția prin care PNL nu va reface guvernarea PSD, iar liberalii care nu respectă acest lucru riscă excluderea.
De altfel, tabăra fidelă lui Ilie Bolojan consideră că Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligaţia de a apăra opţiunile politice şi deciziile adoptate de PNL, fiindul-le cerute demisiile.
Bolojan propune un pact politic pentru stabilitate
Reales președinte al PNL, Ilie Bolojan a anunțat că parlamentarii PNL vor părăsi sala în cazul în care Guvernul propus de Adrian Veștea va ajunge la votul de învestitură în Parlament. Liderul liberal a argumentat că executivul nu dispune de o majoritate parlamentară clară și asumată, iar partidul său nu poate susține o formulă guvernamentală pe care o consideră lipsită de transparență politică.
În același timp, Ilie Bolojan a prezentat o propunere menită să deblocheze situația politică și să ofere stabilitate guvernării în perioada următoare. Potrivit acestuia, PNL, USR și UDMR au ajuns la un acord de principiu pentru promovarea unui pact politic național care să fie propus atât președintelui Nicușor Dan, cât și principalelor formațiuni parlamentare.
Documentul ar urma să conțină angajamente asumate de partidele semnatare pentru următoarele șase luni, indiferent de formula de guvernare care va fi desemnată. Un prim obiectiv vizează adoptarea rapidă a reformelor restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât România să nu piardă fonduri europene importante. Potrivit lui Bolojan, fiecare reformă neimplementată poate afecta accesarea unor sume de peste 700 de milioane de euro.
Un al doilea angajament propus se referă la menținerea echilibrelor bugetare și la respectarea obligațiilor asumate prin PNRR privind deficitul și cheltuielile cu personalul din sectorul public. Bolojan a avertizat că nerespectarea acestor ținte ar putea atrage corecții financiare semnificative și pierderea unor fonduri europene de peste un miliard de euro.
În viziunea PNL, pactul ar putea permite formarea unui guvern cu susținere parlamentară clară și predictibilă. Bolojan a prezentat două scenarii posibile: un guvern minoritar de centru-stânga, condus de PSD și susținut transparent de partidele care aleg să participe la această formulă, sau un guvern de centru-dreapta format din PNL, USR și UDMR, pentru care există deja un acord de principiu între liderii celor trei formațiuni.
Potrivit propunerii, dacă președintele Nicușor Dan va desemna un guvern de centru-stânga, partidele de centru-dreapta ar urma să voteze învestirea și să nu depună moțiuni de cenzură până la finalul anului, cu condiția respectării angajamentelor din pact. În schimb, dacă șeful statului va opta pentru un executiv de centru-dreapta, PSD ar urma să asigure voturile necesare pentru învestirea acestuia.
Ilie Bolojan a precizat că aceste propuneri vor fi transmise președintelui României și partidelor implicate în negocieri, apreciind că un astfel de acord ar putea contribui la reducerea tensiunilor politice și la asigurarea unei guvernări stabile într-o perioadă marcată de provocări economice și de necesitatea implementării reformelor asumate la nivel european.













