Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a cerut miercuri statelor să adopte planuri concrete de renunțare la combustibilii fosili.

La ultimul său summit climatic de la New York, portughezul a salutat și avansul „de neoprit” al energiilor regenerabile.

Cu o zi înainte, António Guterres acuzase marile companii petroliere că au tratat multă vreme „atmosfera ca pe o groapă de gunoi”. Miercuri, apelul său la acțiune a inclus și o notă de speranță.

„Energiile regenerabile sunt aproape peste tot sursa cea mai ieftină, cea mai rapidă și cea mai sigură”, a spus el în discursul de deschidere, adăugând: „Energia curată a trecut de la statutul de alternativă la cel de forță de neoprit.”

Guterres, care a încercat de-a lungul mandatelor sale să mobilizeze comunitatea internațională în privința climei, le-a cerut din nou statelor să își ridice nivelul obiectivelor climatice și să își asume ferm renunțarea la combustibilii fosili.

Cu câteva ore înainte, Germania, cea mai mare economie europeană, adoptase o foaie de parcurs în acest sens. După Franța și Țările de Jos, ea a devenit a treia țară care formalizează o asemenea strategie.

Ed Miliband, responsabilul diplomației britanice, a promis o investiție de 330 de milioane de lire sterline, echivalentul a 437 de milioane de dolari, într-un mecanism financiar menit să sprijine obiectivele mondiale privind natura, clima și poluarea.

„Este puțin dezamăgitor că aici nu au existat mai multe angajamente și anunțuri”, a declarat pentru AFP Cosima Cassel, de la grupul de reflecție E3G. Ea a salutat totuși foaia de parcurs a Germaniei.

„Nu avem nicio secundă de pierdut”, le-a amintit Guterres participanților. Mandatul său se încheie la sfârșitul lunii decembrie.

„Un moment decisiv”

Noul apel la acțiune vine după cea mai caldă lună august înregistrată vreodată și pe fondul intensificării efectelor schimbărilor climatice în întreaga lume: valuri de căldură record, incendii devastatoare, inundații mortale și topirea accelerată a ghețarilor.

Aceste dezastre ar putea fi agravate de fenomenul climatic El Niño aflat în desfășurare. Ele ar urma să devină tot mai frecvente, în timp ce depășirea pragului simbolic de încălzire de 1,5°C pare acum inevitabilă.

„Ne aflăm într-un moment decisiv”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a evocat „vara adevărului” trăită de Europa Occidentală, marcată de mai multe valuri excepționale de căldură.

Mai mulți vorbitori au amintit și inundațiile care au provocat în august peste 1.400 de morți și cel puțin 6.000 de dispăruți în Nepal și China, după prăbușirea unei porțiuni de ghețar. Nu au fost însă promise ajutoare concrete.

„Aceste tragedii nu sunt evenimente izolate. Ele sunt simptomele unei crize mondiale (...) pe care Nepalul nu a provocat-o”, a subliniat de la tribună ministrul nepalez de externe, Shisir Khanal.

Așteptări moderate pentru COP31

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și premierul australian Anthony Albanese au luat, de asemenea, cuvântul, în calitate de coorganizatori ai următoarei conferințe ONU privind clima.

Turcia va prezida și va găzdui COP31 în noiembrie, la Antalya. În urma unui compromis politic fără precedent, Australia va conduce însă negocierile.

„Acțiunea nu este opțională” și „începe acasă”, a declarat Albanese. El a subliniat că, în perioadele de vârf ale ultimei veri australe, energiile regenerabile au asigurat jumătate din alimentarea rețelei electrice a Australiei.

Declarațiile sale vin în timp ce ministrul australian al Schimbărilor Climatice și Energiei vizitează săptămâna aceasta India și Arabia Saudită pentru a consolida aprovizionarea țării cu hidrocarburi.

De partea Turciei, președintele Erdoğan a părut să tempereze așteptările privind COP31. „Orice propunere care nu reușește să împace obiectivele noastre climatice cu realitățile sociale și economice va fi sortită eșecului”, a spus el.

În cadrul summitului au fost lansate și apeluri pentru o finanțare mai bună a tranziției în țările în curs de dezvoltare, pentru creșterea capacității societăților de a face față schimbărilor climatice și pentru reducerea impactului economiilor asupra mediului, inclusiv prin electrificare.

Turcia le propune celorlalte țări ca ponderea electricității în consumul mondial de energie să ajungă la 35% până în 2035, față de puțin peste 20% în prezent. Deocamdată, nu a precizat dacă producția suplimentară ar urma să provină din surse de energie fără emisii de carbon.