Incendiile de vegetație și valurile de căldură care au afectat în această vară mai multe regiuni ale Europei au generat costuri de peste 3 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Financial Times.

Aproape 500.000 de hectare au ars în primele două luni ale sezonului incendiilor.

România figurează, alături de Portugalia și Grecia, printre statele cel mai grav afectate.

Suma depășește media anuală de 2,5 miliarde de euro calculată de Comisia Europeană pentru întreaga Uniune Europeană.

Estimările se referă la cheltuielile necesare pentru refacerea zonelor afectate, inclusiv replantarea și întreținerea terenurilor și pădurilor. Costurile diferă de la o țară la alta, în funcție de tipul vegetației, utilizarea terenurilor și vârsta suprafețelor forestiere.

Impactul economic real ar putea fi mult mai mare

Evaluarea nu include toate pagubele produse locuințelor, firmelor și culturilor agricole și nici pierderile generate de perturbarea activității turistice în plin sezon estival.

Pe termen lung, incendiile ar putea duce la creșterea primelor de asigurare, la dificultăți în asigurarea unor proprietăți și la cheltuieli suplimentare pentru echipamentele și serviciile de intervenție.

Nici pagubele provocate de cele mai recente incendii din Grecia nu au fost incluse integral. Autoritățile elene au anunțat că vor evalua proprietățile distruse pentru a putea acorda ajutoare de stat persoanelor afectate.

Experții avertizează că impactul financiar ar crește considerabil dacă incendiile s-ar extinde spre marile zone urbane.

Mii de firme, afectate în Franța

În departamentul francez Gironde, incendiile au perturbat activitatea unor companii importante din industria aerospațială și de apărare. Safran, Dassault Aviation și ArianeGroup au fost nevoite să suspende temporar producția și să evacueze angajați.

Cel puțin 40.000 de firme au fost afectate direct în această regiune, potrivit Camerei de Comerț și Industrie din Gironde. La sfârșitul lunii iulie, 19.500 de companii erau complet închise, iar între 120.000 și 150.000 de angajați se aflau în regim de muncă redusă, sprijinit de stat.

Industria vinului este, de asemenea, expusă riscurilor. Deși podgoriile din Bordeaux au fost în mare parte ferite de flăcări, fumul ar putea afecta calitatea recoltei. Turismul și fermele de stridii din bazinul Arcachon au înregistrat, la rândul lor, pierderi.

Agricultura spaniolă, lovită de incendii

În Spania, flăcările s-au apropiat până la aproximativ 50 de kilometri de Madrid și au distrus locuințe, firme și vehicule în mai multe localități rurale.

Organizația care reprezintă micii agricultori și crescători de animale a estimat pierderea a 18.500 de hectare de teren productiv, în special pășuni.

La costurile incendiilor se adaugă efectele secetei, care nu au fost încă evaluate în totalitate. Nivelurile scăzute ale Rinului și Dunării afectează transportul mărfurilor și activitatea unor companii industriale.

Pe Rin, mai multe fabrici ale companiilor chimice BASF, Covestro și Evonik depind de transportul fluvial.

Pe Dunăre, nivelurile foarte scăzute ale apei au afectat funcționarea centralelor nucleare care folosesc fluviul pentru răcire. România a oprit unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, iar centrala nucleară din Ungaria se confruntă, de asemenea, cu riscul suspendării activității.

Specialiștii subliniază că efectele asupra sănătății, precum internările provocate de fumul și poluarea generate de incendii, sunt rareori incluse în calculele economice.

Cheltuielile pentru reconstrucție pot contribui ulterior la creșterea unor indicatori economici, însă experții atrag atenția că acestea reprezintă doar înlocuirea bunurilor și infrastructurii distruse, nu o creștere economică propriu-zisă.

Citește și: Navigaţie suspendată pe sectorul slovac al Dunării, după ce scăderea debitului a dezvăluit muniţie din al Doilea Război Mondial