Braşov şi Cluj-Napoca rămân pe primele două poziţii în clasamentul celor mai atractive oraşe pentru locuire din România, iar locul al treilea este ocupat de Constanţa, potrivit ediţiei 2026 a Indexului de Atractivitate Urbană, realizat de Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV).

Topul primelor zece oraşe este completat de Timişoara, Sibiu, Oradea, Iaşi, Bucureşti, Alba Iulia şi Arad, potrivit studiului ce analizează atractivitatea celor 41 de municipii reşedinţă de judeţ din România din perspectiva intenţiei de mutare şi a percepţiei privind calitatea vieţii.

Autorii raportului remarcă faptul că atractivitatea urbană începe să fie distribuită mai uniform între oraşe şi nu mai este concentrată exclusiv în jurul marilor centre urbane.

„Deşi primele poziţii rămân ocupate de oraşele consacrate, rezultatele din acest an indică o tendinţă interesantă: Atractivitatea urbană începe să se distribuie mai larg şi nu mai este concentrată la fel de puternic în jurul câtorva centre urbane dominante.

În acest context, mai multe oraşe de dimensiuni mici-medii (în special cele din categoria 60.000 - 100.000 locuitori) reuşesc să câştige teren în percepţia publicului”, se arată într-un comunicat al IOV, potrivit Agerpres.

Comparativ cu ediţia precedentă, realizată în 2024, cele mai importante creşteri ale atractivităţii au fost înregistrate de Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu şi Baia Mare.

În acelaşi timp, unele dintre oraşele consacrate, precum Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca şi Braşov, au consemnat scăderi uşoare ale scorurilor, fără a-şi pierde însă poziţiile fruntaşe în clasament.

„Rezultatele din acest an nu indică o schimbare radicală a preferinţelor oamenilor, ci mai degrabă o mutare a atractivităţii urbane de la promisiunea oraşului-magnet la promisiunea oraşului-echilibru”, a declarat directorul executiv al Institutului pentru Oraşe Vizionare şi coordonator al City Index, Florian Filat.

Factorii ce condiționează atractivitatea marilor centre urbane

Potrivit acestuia, marile centre urbane continuă să concentreze oportunităţi economice, educaţionale şi de divertisment, însă oraşele mai mici câştigă teren printr-un raport mai echilibrat între oportunităţi, costuri şi confort urban.

„Marile centre urbane rămân puternice şi continuă să domine topul absolut, dar atractivitatea lor este mai condiţionată de presiunile urbanului mare: locuire scumpă, trafic, poluare, presiune pe timp şi pe calitatea vieţii cotidiene.

În contrapondere, oraşele percepute ca mai uşor de locuit câştigă relevanţă printr-o promisiune diferită: nu neapărat mai multe oportunităţi, ci un raport mai bun şi echilibrat între oportunităţi, costuri şi confort urban”, a adăugat Filat.

Totodată, raportul arată că percepţia asupra calităţii vieţii urbane s-a deteriorat uşor faţă de 2024, pe fondul unui context economic mai dificil şi al unei stări sporite de incertitudine în rândul populaţiei. În acest context, oraşele medii au fost mai puţin penalizate în evaluările respondenţilor.

„Scăderea scorurilor de evaluare a calităţii vieţii urbane faţă de 2024 este aproape generalizată, ceea ce sugerează o lentilă de evaluare mai critică, nu neapărat o scădere izolată a atractivităţii unor oraşe. Ediţia 2026 a fost realizată într-un context diferit faţă de cel din 2024, marcat de presiuni economice şi de o stare generală de incertitudine mai ridicată în rândul populaţiei.

În aceste condiţii, oraşele de 60.000 - 100.000 de locuitori capitalizează mai bine atât la intenţia de mutare, cât şi pe scorul agregat de atractivitate: atrag mai mult interes şi sunt mai puţin penalizate în evaluarea generală a oraşului”, relevă raportul.

Conform sursei citate, marile centre urbane rămân motoarele performanţei urbane şi continuă să concentreze oportunităţi economice, educaţionale şi de divertisment. Oraşele mai mici, cel mai vizibil cele din clusterul de 60.000-100.000 locuitori, reduc însă distanţa faţă de centre urbane magnet printr-o promisiune de viaţă cotidiană mai echilibrată.

„Apar semnale că aceste oraşe încep să atragă şi segmente cu capital profesional sau instituţional (managerial, angajaţi la stat, populaţia adultă activă, 36-50 ani), segmentul care probabil tinde sa cântărească mai pragmatic costul, timpul, familia, locuirea şi calitatea vieţii cotidiene”, se menţionează în raport.

Analiza relevă că atractivitatea unui oraş este determinată de un ansamblu de factori, printre care oportunităţi profesionale, mobilitate, servicii de sănătate, infrastructură, tehnologie, timp liber, sport şi o viaţă urbană activă.

„Vibraţia rămâne, ca şi în 2024, nucleul principal al atractivităţii: sportul, mişcarea şi oportunităţile de petrecere a timpului liber continuă să fie printre cei mai puternici factori explicativi. Importanţa lor este uşor mai mare decât a altor factori funcţionali precum: infrastructura, oportunităţile economice, serviciile educaţionale sau de sănătate”, se mai arată în raport.

La fel ca în cazul edițiilor anterioare ale City Index, rezultatele studiului confirmă că atractivitatea unui oraş este influenţată în mare măsură de experienţele de zi cu zi ale oamenilor.

„În 2026 observăm însă o tendinţă de evaluare mai pragmatică a oraşelor. Într-un context economic şi social mai dificil decât cel din urmă cu doi ani, au crescut în importanţă factori care ţin de stabilitatea şi funcţionarea oraşului: locurile de muncă adecvate şi plătite corespunzător, serviciile de sănătate de calitate, uşurinţa de a te mişca prin oraş şi tehnologia integrată în serviciile publice.

Acestea se adaugă elementelor care au rămas constant în top, precum oportunităţile de petrecere a timpului liber sau facilitarea inovaţiei şi a creativităţii”, a mai spus preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare.

Indexul de Atractivitate Urbană reprezintă componenta perceptuală a City Index şi a fost realizat pe baza unui sondaj online efectuat în aprilie 2026 pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.200 de respondenţi.

City Index este instrumentul dezvoltat de Institutul pentru Oraşe Vizionare pentru evaluarea şi monitorizarea evoluţiei urbane a celor 41 de municipii reşedinţă de judeţ din România.

Institutul pentru Oraşe Vizionare realizează instrumente de măsurare, analiză şi planificare urbană, oferind un cadru de lucru obiectiv pentru transformarea oraşelor în comunităţi sustenabile şi atractive.

Citește și: Studiu: Românii din marile orașe au cheltuit 383 de lei, în medie, la fiecare vizită la mall, în 2026