Peste trei sferturi dintre români, adică 85% din totalul populației, se consideră religioși, conform rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research.

Conform sondajului INSCOP, 14% dintre români susțin că nu sunt religioși, iar 1% nu ştiu sau nu răspund.

Rezultatele sondajului mai arată că se consideră persoane religioase mai ales votanţii AUR (97%), persoanele cu studii primare (97%) şi locuitorii din mediul rural (93%).

Categoriile de români care declară într-o proporție mai mare că nu sunt persoane religioase

Persoanele cu studii superioare (30%), votanţii USR (36%), tinerii sub 30 de ani (23%) şi locuitorii din Bucureşti (29%) şi din mediul urban mare (22%) susțin într-o proporţie mai mare față de restul populaţiei că nu se consideră persoane religioase.

Cei mai mulţi români merg la biserică doar la marile sărbători - 25,4%. În plus, 23% dintre cei chestionaţi au precizat că merg o dată pe săptămână, 19,4% - merg foarte rar, 17,1% - cel puţin o dată pe lună, 7,6% - de mai multe ori pe săptămână, iar 6,8% - niciodată. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,7%.

Sondajul mai arată că merg de mai multe ori pe săptămână la biserică în special votanţii PNL (13%), persoanele între 18 şi 29 de ani (12%) şi persoanele cu studii primare (12%).

Se duc la biserică o dată pe săptămână mai ales votanţii PSD (30%) şi AUR (31%), persoanele cu studii primare (32%) şi locuitorii din urbanul mic (30%), potrivit Agerpres.

Frecventează cel puţin o dată pe lună biserica în special persoanele între 30 şi 44 de ani (24%) şi angajaţii la stat (23%). Bărbaţii (28%), locuitorii din Bucureşti (29%) şi angajaţii la stat (33%) merg doar la marile sărbători într-o măsură mai mare decât restul populaţiei.

Se duc foarte rar la biserică mai ales votanţii USR (25%), persoanele cu studii superioare (27%) şi locuitorii din Bucureşti (29%) şi din urbanul mare (25%). Printre categoriile care spun că nu merg niciodată la biserică se regăsesc în procente mai ridicate decât media votanţii USR (12%) şi locuitorii din Bucureşti (13%).

„Religiozitatea românilor este una culturală şi identitară”

„Religiozitatea românilor este una culturală şi identitară, fapt subliniat de majoritatea foarte largă de 85% care se consideră persoane religioase. Religiozitatea practicantă este mai redusă, dar semnificativă în condiţiile în care 30,6% din populaţie declară că merge cel puţin o dată pe săptămână la biserică.

Religiozitatea practicantă este mai ridicată în rândul populaţiei din mediul rural, din oraşele mici şi medii. De asemenea, votanţii PSD şi AUR declară că merg mai des la biserică decât votanţii PNL şi, mai ales, USR”, a mai spus Remus Ştefureac, directorul general al INSCOP Research.

Conform directorului de cercetare INSCOP Research, Darie Cristea, datele barometrului confirmă imaginea avută cu privire la religiozitatea românilor.

„Românii se consideră persoane religioase în marea lor majoritate. Desigur, când vorbim despre religiozitate ca indicator sociologic măsurat printr-un sondaj de opinie, nu ne imaginăm că românii sunt neapărat mai buni şi mai pioşi decât alţi europeni, de exemplu.

În schimb, studiul nostru ne permite să constatăm că românii se autodefinesc, într-un procent covârşitor, ca persoane religioase şi nu refuză ideea de religie şi asocierea cu religiozitatea. Inclusiv comportamental este sesizabil acest profil atitudinal al românilor: 47% dintre români spun că merg la biserică o dată pe lună sau mai des. Şi dacă nu ar fi complet adevărat, simplul fapt că aproape jumătate din populaţie consideră mersul la biserică un comportament dezirabil ne spune foarte mult despre existenţa acestei religiozităţi.

Da, aici este o deosebire faţă de multe societăţi europene occidentale, unde dezinteresul faţă de religie şi ateismul sunt destul de bine reprezentate ca atitudini, atât individuale, cât şi publice”, a explicat el.

Barometrul Informat.ro - INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de ştiri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Cercetarea a fost făcută în perioada 20 - 26 iunie. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.

Citește și: INSCOP: Aproape 50% dintre români consideră că statul este vinovat pentru situația lor