Aproape trei sferturi dintre români, adică 71,9% din totalul populației, ar vota pentru unirea României cu Republica Moldova, în cadrul unui referendum, în timp ce 21,4% s-ar pronunţa împotrivă, potrivit Barometrului Informat.ro realizat de INSCOP Research.

Potrivit cercetării, 2,1% dintre români s-au declarat nehotărâţi, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu au răspuns sau nu au ştiut.

Votanţii USR şi bărbaţii ar vota într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei pentru unirea cu Republica Moldova, reiese din datele publicate pe site-ul informat.ro.

De asemenea, 8,4% dintre români consideră că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii trei ani, 13,3% în următorii cinci ani, iar 29,3% în următorii zece ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Alți 13,7% nu ştiu, iar 0,6% nu răspund.

Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii zece ani sau mai mult.

Votanţii AUR, femeile, persoanele între 45 şi 59 de ani, dar și angajaţii la stat sunt de părere într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că unirea dintre Republica Moldova şi România nu se va realiza niciodată.

67,6% dintre respondenţi consideră că unirea cu Republica Moldova este o „datorie istorică”

Conform sondajului, 67,6% dintre respondenţi consideră că unirea cu Republica Moldova este o „datorie istorică”, 26,4% au o opinie contrară, iar 6,1% nu au dorit sau nu au ştiut să răspundă.

Sunt de părere că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei votanţii PSD şi PNL, persoanele de peste 45 de ani.

Votanţii USR, persoanele între 30 şi 44 de ani şi cei cu educaţie superioară cred într-un procent mai ridicat decât media că unirea cu Republica Moldova nu este o datorie istorică.

De asemenea, 70,6% dintre subiecţii sondajului consideră că locuitorii din Republica Moldova sunt români „de o limbă şi de un neam cu noi, separaţi de România doar de istoria recentă”, 25,5% au opinat că locuitorii din Republica Moldova sunt „un popor separat, cu o limbă diferită de a noastră şi cu propria lor soartă”.

În plus, sondajul arată că bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, respectiv angajaţii din sectorul privat consideră că locuitorii din Republica Moldova sunt români într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei votanţii PNL şi USR.

Votanţii AUR, femeile, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural şi angajaţii la stat cred că locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat într-un procent mai ridicat decât media.

Barometrul Informat.ro este un sondaj de opinie periodic realizat de INSCOP Research la comanda platformei de ştiri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Datele au fost culese în perioada 14 - 21 aprilie prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, aleator, fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Potrivit directorului Inscop Research, Remus Ştefureac, tema unirii Republicii Moldova cu România „pare să fi depăşit zona nostalgiei istorice” şi să se fi transformat într-un „reper identitar larg acceptat” în societatea românească.

„Datele arată şi existenţa unui realism pronunţat: românii susţin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferenţa dintre sprijinul emoţional şi percepţia asupra fezabilităţii politice sugerează că unirea funcţionează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspiraţie naţională, decât ca un obiectiv politic imediat.

În acelaşi timp, susţinerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenenţă europeană şi stabilitate regională”, a precizat Ştefureac.

Citește și: Președintele Nicuşor Dan, despre unirea Republicii Moldova cu România: O chestiune care ţine strict de cetăţenii Republicii Moldova