Curtea de Apel București arată, în motivarea deciziei de arestare preventivă a fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu, că măsura controlului judiciar stabilită inițial de Tribunalul București nu era suficientă.

Hotărârea plasării în spatele gratiilor a fost adoptată cu majoritate, unul dintre cei trei judecători formulând opinie separată.

Potrivit instanței, există o suspiciune rezonabilă că inculpații ar fi comis infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Procurorii DIICOT susțin că trei persoane ar fi acționat coordonat pentru a induce în eroare mai mulți oameni de afaceri români, cărora le-ar fi promis accesul la finanțări oferite de instituții financiare din străinătate. Prejudiciul estimat depășește un milion de euro.

Principalul argument pentru înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă a fost riscul sustragerii de la anchetă sau judecată. Instanța a invocat discuții interceptate referitoare la achiziționarea unei locuințe în străinătate și la posibilitatea stabilirii unuia dintre inculpați în Italia.

Judecătorii majoritari au apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Ei au analizat gravitatea acuzațiilor, presupusa complexitate a faptelor, valoarea prejudiciului și riscul de fugă. Curtea a menționat și statutul public și popularitatea unuia dintre inculpați, care ar fi fost folosite în contextul faptelor investigate.

Instanța precizează că arestarea preventivă „nu exprimă convingerea de vinovăție”, ci reprezintă o măsură procesuală destinată să asigure desfășurarea normală a anchetei. În această etapă este necesară existența unei suspiciuni rezonabile, nu a probelor cerute pentru o condamnare.

Unul dintre cei trei membri ai completului a considerat, însă, că arestarea nu este justificată.

În opinia separată, magistratul susține că probele nu demonstrează existența unei structuri organizate și stabile, iar simpla participare a trei persoane la presupusele fapte nu este suficientă pentru reținerea acuzației de grup infracțional organizat.

Judecătoarea cu opinie minoritară a contestat și existența unui risc concret de fugă, argumentând că intenția de a cumpăra o locuință în străinătate nu dovedește o tentativă de sustragere. Potrivit acesteia, Călin Georgescu ar mai fi părăsit România de două ori în perioada unei alte măsuri de control judiciar și ar fi revenit de fiecare dată în țară.

Citește și: Fostul manager al Filarmonicii de Stat Sibiu, trimis în judecată pentru abuz în serviciu