Măsurile referitoare la accesul minorilor la rețelele sociale diferă în lume. Australia a devenit, în decembrie, prima țară care le-a impus o interdicție copiilor sub 16 ani. Unele state din Uniunea Europeană pregătesc schimbări similare, în timp ce alte țări au legislații mai relaxate pe această temă.

Australia a devenit, pe 10 decembrie 2025, prima țară din lume care a interzis accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, blocându-le accesul la platforme precum TikTok, YouTube (Alphabet GOOGL.O) și Instagram și Facebook (Meta META.O).

Interdicția a fost impusă pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la impactul rețelelor sociale asupra sănătății și siguranței copiilor.

Companiile care nu se conformează ar putea fi sancționate cu amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni - sumă echivalntă cu 34,3 milioane de dolari americani.

Măsurile luate de Spania și Regatul Unit

La rândul ei, Spania va interzice accesul la rețelele sociale pentru minorii cu vârste sub 16 ani, iar platformele vor fi obligate să implementeze sisteme de verificare a vârstei, a declarat prim-ministrul Pedro Sanchez la începutul lunii februarie.

Nu era clar dacă interdicția propusă va necesita aprobarea camerei inferioare a Parlamentului, care este foarte fragmentată, potrivit Reuters.

De asemenea, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ia în considerare o interdicție similară celei din Australia privind rețelele sociale, pentru a proteja mai bine copiii în mediul online, conform prim-ministrul Keir Starmer. Guvernul britanic nu a precizat o limită de vârstă, însă ia în considerare dacă vârsta actuală de consimțământ digitală este prea mică.

Accesul la rețelele sociale, interzis pentru minorii sub 15 ani, în Danemarca și Franța

Danemarca a anunțat în luna noiembrie că va interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii cu vârste sub 15 ani, în timp ce părinții vor putea oferi acces la anumite platforme copiilor cu vârsta de până la 13 ani.

Similar, Adunarea Națională a Franței a aprobat în ianuarie o lege ce interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, pe fondul îngrijorărilor crescânde legate de hărțuirea online și riscurile pentru sănătatea mintală. Proiectul de lege trebuie să treacă prin Senat înainte de votul final în camera inferioară.

Măsurile adoptate de Germania, Italia și Norvegia

În Germania, minorii cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani au voie să folosească rețelele sociale doar dacă părinții lor își dau consimțământul. Însă, apărătorii drepturilor copiilor susțin că măsurile de control sunt insuficiente.

În Italia, copiii cu vârsta sub 14 ani au nevoie de consimțământul părinților pentru a-și crea conturi pe rețelele sociale, în timp ce pentru cei cu vârsta peste 14 ani nu este necesar consimțământul părinților.

Guvernul Norvegiei a propus, în octombrie 2024, creșterea vârstei la care copiii pot consimți la termenii necesari pentru utilizarea rețelelor sociale de la 13 la 15 ani, deși părinții vor avea în continuare dreptul să semneze în numele lor dacă aceștia nu au împlinit vârsta minimă.

Totodată, Guvernul norvegian a început să lucreze la o legislație care să stabilească o vârstă minimă absolută de 15 ani pentru folosirea rețelelor sociale.

Parlamentul European a adoptat, în noiembrie, o rezoluție fără caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, ce prevede vârsta minimă de 16 ani pentru accesarea rețelelor sociale.

Acesta a cerut armonizarea la nivelul Uniunii Europene a vârstei minime de 13 ani pentru accesul la rețelele sociale și a vârstei minime de 13 ani pentru serviciile de partajare a videoclipurilor și „companionii AI”.

Legislația în SUA, China, India și Malaezia

În Statele Unite ale Americii, legea referitoare la protecția confidențialității online a copiilor le interzice companiilor să colecteze date personale de la copii cu vârsta sub 13 ani fără consimțământul părinților.

Mai multe state au adoptat legi ce impun consimțământul părinților pentru ca minorii să poată accesa rețelele sociale, dar acestea au fost contestate în instanță pe motivul libertății de exprimare.

În China, autoritatea de reglementare a spațiului cibernetic a pus în aplicare un program denumit „modul minor”, ce impune restricții la nivel de dispozitiv și reguli specifice aplicațiilor pentru a limita timpul petrecut în fața ecranului în funcție de vârstă.

În India, Consilierul economic șef a cerut în ianuarie impunerea de restricții de vârstă pe platformele sociale, descriindu-le ca fiind „prădătoare” în modul în care mențin utilizatorii conectați online, la două zile după ce statul turistic Goa a declarat că ia în considerare restricții similare celor din Australia.

Malaesia a anunțat în noiembrie că va interzice folosirea rețelelor sociale pentru utilizatorii cu vârsta sub 16 ani începând din anul 2026.

Platformele sociale, inclusiv TikTok, Facebook și Snapchat SNAP.N, susțin că utilizatorii trebuie să aibă cel puțin 13 ani pentru a se înregistra.

Susținătorii protecției copiilor spun că măsurile de control sunt insuficiente, iar datele oficiale din mai multe țări europene arată că un număr foarte mare de copii sub 13 ani au conturi pe rețelele sociale.

Citește și: Ministrul Justiției: Legislaţia cu privire la răspunderea penală pentru minori trebuie atent gândită