Președintele Donald Trump și-a apărat ferm într-un discurs către națiune, miercuri seară, modul în care a gestionat războiul americano-israelian împotriva Iranului, început în urmă cu o lună, afirmând într-un discurs televizat că armata SUA se apropie de finalizarea misiunii, dar și reiterând amenințările sale de a bombarda Republica Islamică.

Liderul de la Casa Albă a susținut discursul de 19 minute pe fondul prețurilor ridicate ale petrolului la nivel global și al propriilor cote scăzute de popularitate, potrivit Reuters.

În căutarea unei ieșiri din război

Confruntat cu o opinie publică americană tot mai reticentă față de război și cu o scădere în sondaje, Donald Trump a declarat că SUA au distrus marina și aviația Iranului, au afectat grav programul său de rachete balistice și programul nuclear și că vor continua să lovească țintele iraniene „extrem de dur” în următoarele două-trei săptămâni.

Totuși, dincolo de acest interval, deși a spus că armata americană este pe cale să-și îndeplinească obiectivele „foarte repede”, el nu a oferit un calendar clar pentru încetarea ostilităților.

Mai mult, a sugerat că războiul s-ar putea intensifica dacă liderii iranieni nu vor accepta condițiile impuse de SUA în cadrul negocierilor, inclusiv prin posibile atacuri asupra infrastructurii energetice și petroliere a Iranului.

Faptul că Trump a folosit discursul pentru a reitera amenințări și a transmite mesaje contradictorii ar putea face prea puțin pentru a calma piețele financiare, deja tensionate, și pentru a liniști o opinie publică americană care și-a arătat susținerea redusă pentru cea mai amplă operațiune militară a SUA de la invazia Irakului din 2003.

Semnalele adesea contradictorii pe care Trump le-a transmis pe parcursul conflictului nu au făcut decât să amplifice confuzia: într-un moment cere o soluție diplomatică, iar în următorul amenință Iranul cu noi distrugeri, în timp ce SUA continuă să își consolideze prezența militară în regiune.

Strâmtoarea Ormuz

Comentariile lui Donald Trump de miercuri nu au clarificat dacă operațiunile militare americane s-ar putea încheia chiar înainte ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, ruta maritimă vitală asupra căreia Teheranul exercită control și care a provocat cel mai grav șoc energetic global din istorie.

În schimb, președintele și-a repetat apelurile ca țările care depind de petrolul din Golf să „preia inițiativa” și să își asume responsabilitatea pentru redeschiderea acestei rute maritime, nu Statele Unite, despre care a spus că nu mai au nevoie de resurse energetice din regiune.

Totuși, aliații occidentali au evitat să se implice într-un război pe care Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu l-au declanșat fără a-i consulta.

În discursul său, Trump nu a mai mers însă până la a spune, așa cum făcuse în interviuri recente, că ia în calcul retragerea din NATO din cauza a ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin a alianței în conflictul cu Iranul.

Analiștii avertizează că riscul este ca Iranul să păstreze astfel o influență considerabilă asupra strâmtorii, rută prin care trece aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale.

De asemenea, aliații Washingtonului din Golf ar putea resimți nemulțumiri în cazul unei retrageri grăbite a SUA, având în vedere că s-ar putea trezi cu un vecin rănit, dar ostil.

Misiune îndeplinită?

Trump a elogiat succesele armatei americane în conflict, însă persistă întrebări legate de faptul dacă și-a atins cu adevărat obiectivul principal anunțat la începutul războiului: blocarea drumului Iranului către arma nucleară.

La mai bine de o lună de la debutul conflictului, Iranul deține în continuare un stoc de uraniu puternic îmbogățit, care ar putea fi procesat până la nivel militar, însă se crede că acesta este în mare parte îngropat în subteran în urma bombardamentelor americano-israeliene din iunie.

Trump, într-o schimbare bruscă față de cererile sale anterioare ca Iranul să predea uraniul îmbogățit, a declarat miercuri pentru Reuters că nu îl mai interesează acel material, deoarece este „atât de adânc sub pământ”, iar sateliții americani pot monitoriza zona. Iranul a negat mereu că ar urmări să obțină arma nucleară.

Deși a amenințat cu noi lovituri aeriene dacă Iranul încearcă să mute acel stoc, Trump nu a menționat posibilitatea trimiterii unor forțe speciale într-o misiune riscantă de capturare a materialului, opțiune despre care oficiali americani au spus că se află în analiză. O eventuală desfășurare de trupe terestre ar provoca însă, cel mai probabil, opoziția majorității americanilor.

În ciuda afirmațiilor lui Trump potrivit cărora capabilitățile militare convenționale ale Iranului ar fi fost distruse, Teheranul a demonstrat că rachetele și dronele sale rămase pot fi folosite în continuare pentru a lovi Israelul, dar și aliați ai SUA din Golf și baze militare americane aflate pe teritoriul acestora.

În plus, apelurile anterioare ale lui Trump pentru răsturnarea conducerii teocratice de la Teheran nu s-au concretizat. Loviturile americano-israeliene au eliminat mulți lideri de rang înalt, inclusiv pe liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei, însă aceștia au fost înlocuiți de succesori considerați și mai radicali, inclusiv fiul lui Khamenei. Serviciile de informații americane apreciază că regimul iranian rămâne în mare parte intact.

Politica internă

Discursul lui Donald Trump, primul său mesaj televizat în prime-time de la începutul războiului, pe 28 februarie, era văzut inițial ca o încercare de a reduce îngrijorările americanilor față de tendințele intervenționiste ale unui președinte care și-a construit campania pentru al doilea mandat pe promisiunea că va ține SUA departe de „intervenții militare stupide”.

Totuși, deși consilierii săi l-au încurajat să arate publicului că este preocupat de problemele de zi cu zi ale americanilor, Trump a oferit doar o referire marginală la aceste temeri și a părut să minimalizeze impactul economic resimțit de populație, sugerând că este unul temporar și că se va diminua odată cu încheierea războiului.

„Mulți americani au fost îngrijorați de creșterea recentă a prețurilor la benzină aici, acasă”, a spus el. „Această creștere pe termen scurt este în totalitate rezultatul atacurilor teroriste iraționale lansate de regimul iranian asupra petrolierele comerciale ale unor țări vecine care nu au nimic de-a face cu acest conflict.”

Deși mișcarea sa MAGA i-a rămas în mare parte fidelă, controlul lui Trump asupra propriei baze politice s-ar putea slăbi dacă efectele economice, inclusiv prețurile ridicate la carburanți, vor persista, în condițiile în care Partidul Republican încearcă să păstreze controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Un sondaj Reuters/Ipsos finalizat luni arată că rata generală de aprobare a lui Trump a coborât la 36%, cel mai scăzut nivel de la revenirea sa la Casa Albă.

După apariția sa televizată, bursele au scăzut, dolarul s-a apreciat, iar prețul petrolului a crescut, în condițiile în care Trump nu a oferit un plan clar privind momentul în care războiul se va încheia.

Reacția piețelor reflectă problema de fond a mesajului contradictoriu transmis de Trump: vrea să îi liniștească pe americani că războiul se va încheia curând, dar în același timp amenință Iranul cu noi atacuri și lasă să se înțeleagă că ar putea părăsi conflictul fără a asigura redeschiderea Strâmtorii Hormuz.

Prestație fără strălucire

Discursul de miercuri i-a oferit lui Trump un moment important de expunere în prime-time și o oportunitate de a-și recalibra relația cu electoratul. Președintele a avut o intrare teatrală, traversând uși duble în reședința de la Casa Albă pentru a se apropia de pupitru, comentează Reuters.

Însă, în următoarele 19 minute, a vorbit într-un ton în general reținut, într-o sală slab luminată, reluând teme deja cunoscute în loc să clarifice de ce a decis să ducă SUA în război.

Liderul american a fost departe de aparițiile publice obișnuite ale fostei vedete de televiziune, aflat probabil în fața celei mai mari audiențe de la discursul despre Starea Națiunii din februarie.