Iranul susține că a ajuns la un acord cu Omanul privind stabilirea unei rute pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe nu a oferit alte detalii despre acord, despre care a spus că se află „în etapa finală”.

Esmaeil Baqaei a avertizat, însă, că un acord nu ar garanta navigația în siguranță prin strâmtoare, argumentând că securitatea este în continuare afectată de blocada impusă de Statele Unite porturilor iraniene.

SUA și Omanul nu au comentat propunerea.

De când americanii și israelienii au atacat Iranul, în februarie, Teheranul a blocat în mare măsură Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod obișnuit aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate comercializate la nivel mondial.

Marți, președintele american Donald Trump a avertizat că Iranul va fi „lovit foarte puternic” dacă strâmtoarea nu va fi redeschisă „foarte curând”.

Declarațiile sale au venit după ce oficiali americani de rang înalt au afirmat că negocierile au avansat și că transporturile ar putea fi reluate spre sfârșitul acestei săptămâni. Iranul susține însă că nu negociază cu Statele Unite și că nu intenționează să o facă.

Ministerul iranian de Externe nu a comunicat detalii concrete despre ruta propusă.

Redeschiderea strâmtorii a reprezentat unul dintre principalele subiecte ale discuțiilor dintre cele două țări și mediatori.

În declarația sa, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a afirmat că „coordonatele geografice ale rutei” au fost stabilite împreună cu Omanul.

„Factorii care fac Strâmtoarea Ormuz nesigură continuă să existe din cauza Statelor Unite, în special blocada navală și alte acțiuni agresive și amenințătoare împotriva Iranului și a intereselor sale”, a spus acesta, potrivit agenției oficiale iraniene de presă Irna.

Ulterior, ministrul adjunct de externe al Iranului a declarat pentru Irna că noua rută va avea un caracter temporar și ar putea rămâne deschisă între două și patru luni. Kazem Gharibabadi nu a oferit alte detalii.

Prețurile petrolului au scăzut ușor joi. Cotația petrolului Brent, reperul internațional, a coborât cu 0,3%, până la 79,24 dolari barilul, în tranzacțiile de dimineață de pe piețele asiatice.

Prețurile energiei au înregistrat fluctuații puternice în timpul conflictului, deoarece transporturile prin această rută esențială pentru aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii au fost grav perturbate.

De la începutul războiului, traficul prin strâmtoare s-a redus considerabil. Iranul a anunțat că orice trecere trebuie aprobată în prealabil și a atacat navele care nu au respectat această dispoziție.

Unul dintre principalele puncte de dezacord dintre Teheran și Washington este amenințarea Iranului de a impune o taxă navelor care doresc să traverseze strâmtoarea.

Iranul solicită taxe cuprinse între 5% și 7% din valoarea încărcăturilor transportate de navele care folosesc strâmtoarea, potrivit unui oficial iranian de rang înalt citat de Reuters. Omanul discută despre taxe de aproximativ 3%, în timp ce Washingtonul nu acceptă nicio taxă.

Acordul propus i-ar oferi, de asemenea, Teheranului control asupra navelor care intră în Golf prin Strâmtoarea Ormuz, a relatat Reuters.

BBC a solicitat un punct de vedere Casei Albe.

În luna iunie, Iranul și Statele Unite au semnat un memorandum de înțelegere, care urmărea oprirea luptelor, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încheierea unui acord pentru încetarea războiului în termen de 60 de zile.

Acordul a eșuat rapid, la fel ca negocierile diplomatice, iar atacurile reciproce au fost reluate la numai câteva zile după semnarea memorandumului.

SUA au menținut blocada navală asupra porturilor iraniene din regiune. O altă blocadă este în vigoare asupra porturilor Arabiei Saudite de la Marea Roșie, impusă, începând din 20 iulie, de rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran.

Statele Unite și Israelul au lansat atacuri de amploare asupra Iranului la 28 februarie. Iranul a răspuns atacând Israelul și statele din Golf aliate cu SUA și a închis, practic, Strâmtoarea Ormuz.

Liderul suprem al Iranului de la acea vreme, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în primul atac, iar ulterior a fost succedat de fiul său. Mojtaba Khamenei a fost rănit în aceleași atacuri care au declanșat războiul și nu a mai apărut în public de atunci.

Președintele Iranului a declarat, miercuri, că legătura cu Khamenei este „dificilă în acest moment”.

„În orice caz, prezența sa reprezintă pentru noi o sursă foarte importantă de putere, astfel încât să putem continua”, a spus Masoud Pezeshkian, potrivit presei de stat.

Mojtaba Khamenei, care nu a participat la ceremoniile funerare ale tatălui său, organizate luna trecută, a comunicat prin declarații scrise. Prezența sa publică redusă a alimentat însă speculațiile despre relațiile sale cu alți oficiali de rang înalt.

Masoud Pezeshkian a insistat că a avut întâlniri productive cu acesta și că a fost primit „cu bunăvoință și cu o logică foarte solidă”.

„Din păcate, situația actuală le permite unor persoane rău intenționate să îl descrie într-un mod diferit și să prezinte o altă imagine despre el”, a declarat președintele iranian.

Citește și: Nori uriași de fum deasupra uneia dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, după un atac ucrainean cu drone