Iranul a suspendat, luni, toate schimburile de mesaje și documente cu Statele Unite prin intermediul mediatorilor, a relatat agenția de presă Tasnim, afiliată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).

Cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord pentru prelungirea armistițiului și încheierea conflictului, notează Euronews.

Potrivit agenției, decizia a fost luată din cauza a ceea ce autoritățile iraniene au denunțat „crimele continue” comise de Israel în Liban.

„Având în vedere că situația din Liban a reprezentat una dintre condițiile armistițiului și că acest armistițiu a fost încălcat pe toate fronturile, inclusiv în Liban, echipa de negociere iraniană suspendă dialogurile și schimburile de texte prin intermediul mediatorilor”, a transmis Tasnim.

Într-o postare separată pe rețeaua X, agenția a afirmat că Iranul și așa-numita „Axă a Rezistenței” au decis să urmărească închiderea completă a Strâmtoarea Ormuz și activarea altor fronturi, inclusiv în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, ca parte a eforturilor de a pedepsi Israelul și susținătorii săi.

Teheranul a cerut, de asemenea, retragerea completă a forțelor israeliene din Liban.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat anterior că o încălcare a armistițiului pe un front reprezintă o încălcare a acestuia pe toate fronturile.

„Armistițiul dintre SUA și Iran este fără echivoc un armistițiu pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Încălcarea sa pe un front reprezintă o încălcare pe toate fronturile. Statele Unite și Israelul sunt responsabile pentru consecințele oricărei încălcări”, a scris acesta pe X.

Gruparea șiită libaneză Hezbollah este considerată cea mai importantă componentă a ceea ce Iranul numește „Axa Rezistenței”, o rețea de grupări armate din Orientul Mijlociu care include și Hamas, rebelii houthi din Yemen și milițiile șiite din Irak. Potrivit autorităților occidentale, aceste organizații sunt finanțate și sprijinite de Teheran.

Conflictul actual a început după atacurile americano-israeliene asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei. Ulterior, Hezbollah a lansat atacuri cu rachete asupra Israelului, ceea ce a dus la escaladarea confruntărilor.

Un armistițiu a intrat în vigoare la 8 aprilie, cu Pakistan în rol de principal mediator între Washington și Teheran. Negocierile au vizat situația din Strâmtoarea Hormuz, stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului, ridicarea sancțiunilor și condițiile unui acord de pace pe termen lung.

Potrivit surselor citate, cele două părți lucrau la un memorandum de înțelegere valabil 60 de zile, care ar fi extins armistițiul și ar fi deschis calea unor negocieri nucleare. Documentul ar fi inclus prevederi privind reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, eliminarea minelor maritime, relaxarea blocadei navale americane și acordarea unor derogări de la sancțiuni pentru exporturile de petrol iraniene.

Acordul ar fi urmat să primească aprobarea finală din partea președintelui SUA, Donald Trump, și a ayatollahului Mojtaba Khamenei.

Liderul de la Washington s-a declarat optimist în privința negocierilor într-un mesaj publicat luni pe platforma Truth Social.

„Iranul își dorește cu adevărat un acord și va fi unul bun pentru Statele Unite și pentru cei care sunt alături de noi. Stați liniștiți, totul se va rezolva bine în final - așa se întâmplă întotdeauna”, a scris liderul american.

Armistițiul a fost pus la încercare în repetate rânduri de incidente militare în Golful Persic, iar relatările privind schimburile de foc dintre forțele americane și cele iraniene au fost contradictorii.