Iranul spune că un acord cu SUA nu este iminent
Unele informații apărute în presa americană sugerează că acordul ar putea include angajamentul Iranului de a preda, în cele din urmă, uraniul său puternic îmbogățit.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 25 Mai 2026, 23:50 • Actualizat: 26 Mai 2026, 00:01
Regimul iranian anunță că s-au înregistrat unele progrese în discuțiile cu Statele Unite, însă un acord „nu este iminent”.
Comentariile purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe au venit după ce secretarul de stat american, Marco Rubio, a afirmat că o înțelegere ar putea fi posibilă.
„Este corect să spunem că am ajuns la o concluzie asupra unei mari părți dintre subiectele aflate în discuție”, a declarat Esmail Baqai, luni, la Teheran. „Dar să spunem că acest lucru înseamnă că semnarea unui acord este iminentă - nimeni nu poate face o astfel de afirmație”, a adăugat el, citat de BBC.
Memorandumul de înțelegere ar include, potrivit informațiilor apărute în presă, o prelungire cu 60 de zile a armistițiului, redeschiderea Strâmtoarea Ormuz și un plan pentru continuarea negocierilor privind programul nuclear iranian.
În weekend, președintele american Donald Trump a sugerat că părțile sunt aproape de un acord, deși ulterior a spus că le-a cerut negociatorilor „să nu se grăbească”.
Luni, Marco Rubio le-a declarat jurnaliștilor în capitala Indiei, New Delhi: „Am crezut că am putea avea unele vești aseară. Poate astăzi.” Avertizând că „nu ar trebui să se citească prea mult în asta”, el a subliniat: „Este nevoie de puțin timp pentru a primi un răspuns din partea Iranului.”
Postul american CBS News a relatat că serviciile de informații americane cred că liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei - care ar fi fost rănit într-un atac israelian din prima zi a războiului, în care au murit tatăl și predecesorul său - se ascunde într-o locație secretă. Acest lucru ar îngreuna comunicarea cu emisarii săi și ar încetini ritmul negocierilor cu SUA.
Potrivit presei americane, acordul discutat nu ar reprezenta o soluționare finală, ci ar lăsa pentru negocieri ulterioare unele dintre cele mai sensibile probleme, inclusiv amploarea și calendarul ridicării sancțiunilor împotriva Iranului, deblocarea fondurilor iraniene înghețate și cererile Washingtonului privind limitarea ambițiilor nucleare ale Teheranului.
„Avem pe masă ceea ce consider a fi o propunere destul de solidă în privința capacității lor de a redeschide strâmtoarea”, a spus Rubio, referindu-se la Strâmtoarea Ormuz - ruta maritimă strategică prin care trec 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial și pe care Iranul a blocat-o.
Prețurile petrolului au scăzut puternic, iar bursele asiatice au crescut luni, pe fondul speranțelor privind un acord.
Diviziuni în tabăra republicană
Acordul discutat a provocat tensiuni în rândul republicanilor lui Donald Trump, unii dintre aceștia afirmând public că propunerea este prea favorabilă Iranului.
Senatorul Ted Cruz a spus că ar fi „o greșeală dezastruoasă”, iar Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Servicii Armate din Senat, a declarat că un armistițiu de 60 de zile ar însemna că „tot ce a fost obținut prin Operațiunea Epic Fury ar fi în zadar”.
Senatorul Lindsey Graham, un apropiat al lui Trump, a criticat la rândul său orice acord care ar lăsa impresia că Iranul rămâne o forță dominantă în regiune.
„Te face să te întrebi de ce a început războiul”, a spus el.
Donald Trump a reacționat, respingându-și criticii drept „perdanți” și afirmând că „acordul cu Iranul fie va fi unul mare și important, fie nu va exista deloc”.
Chiar și într-un scenariu optimist, efectele unui acord nu s-ar vedea imediat.
Ar putea dura luni până când industria transportului maritim va reveni la lanțurile de aprovizionare „aflate fizic în aceeași stare ca înaintea crizei”, a declarat pentru BBC Radio 4 Lars Jensen, director executiv al companiei Vespucci Maritime și fost director al companiei de shipping Maersk.
Dacă un acord între Iran și SUA va fi anunțat în zilele următoare, industria va rămâne totuși „prudentă și ezitantă” în a face „schimbări operaționale majore”, a explicat Jensen.
Conflictul și programul nuclear iranian
Statele Unite și Israelul au lansat atacuri de amploare asupra Iranului pe 28 februarie, declanșând un conflict extins în Orientul Mijlociu. Iranul a răspuns atacând Israelul și state aliate SUA din Golf și a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz. Mișcarea a dus la creșteri puternice ale prețurilor petrolului la nivel mondial.
La scurt timp după armistițiul convenit la începutul lunii aprilie, SUA au instituit o blocadă asupra porturilor iraniene, despre care Trump a spus că va rămâne „pe deplin în vigoare până când un acord va fi atins, certificat și semnat”.
Într-o postare publicată duminică pe rețeaua Truth Social, liderul SUA a reiterat că Iranul „trebuie să înțeleagă” că nu poate dezvolta arme nucleare. Teheranul a susținut în repetate rânduri că programul său nuclear are exclusiv scopuri pașnice.
Unele informații apărute în presa americană sugerează că acordul ar putea include angajamentul Iranului de a preda, în cele din urmă, uraniul său puternic îmbogățit.
La începutul războiului, Iranul ar fi avut aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60% puritate - un nivel aflat la un pas tehnologic de îmbogățirea la 90%, necesară pentru fabricarea unei arme nucleare.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat la televiziunea de stat că Iranul este pregătit „să asigure lumea că nu urmărește obținerea unei arme nucleare”.













