Iranul a anunțat că este încrezător că poate contracara sancțiunile extinse impuse de Statele Unite, după ce Washingtonul a lansat ceea ce a descris drept o „Zi Z economică” împotriva țării, în încercarea de a o izola de economia mondială.

Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a declarat că Teheranul este „pe deplin pregătit” pentru sancțiuni și că acestea vor conduce la „o nouă înfrângere” pentru Statele Unite.

Anunțând un nou pachet de măsuri, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat că orice țară care colaborează financiar cu Iranul va fi izolată. Băncile și companiile care fac afaceri cu Teheranul vor avea aceeași soartă dacă refuză să întrerupă legăturile, relatează BBC.

Măsurile vin după mai multe schimbări de poziție și prelungiri ale termenelor stabilite de Casa Albă în eforturile sale de a pune capăt conflictului.

Bessent a descris sancțiunile drept „cea mai amplă ofensivă financiară din toate timpurile” împotriva Iranului, care va „strânge lațul și va bloca orice posibilă sursă de venit”.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Iranului se numără China, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Acestea din urmă au anunțat săptămâna trecută că suspendă toate tranzacțiile comerciale și financiare cu Teheranul.

La câteva ore după anunțul Statelor Unite, Iranul s-a declarat însă convins că partenerii săi comerciali vor continua colaborarea.

Ali Madanizadeh a afirmat că nici China, nici Rusia nu au acceptat măsurile americane și a anticipat că și alte țări li se vor opune.

„Guvernul este și a fost pregătit și are un plan pentru următorii doi ani pentru gestionarea acestor evenimente”, a declarat el pentru televiziunea de stat. Ministrul a adăugat că Teheranul „aștepta de mult timp aceste planuri”.

„Avem și noi propriile instrumente și știm cum să jucăm acest joc”, a punctat el.

Ministerul chinez de Externe a transmis că sancțiunile și tacticile de presiune nu sunt utile și că Beijingul va lua măsurile necesare pentru protejarea intereselor sale.

Războiul a determinat creșterea prețurilor mondiale la petrol. Ca răspuns la cea mai recentă amenințare, Iranul a avertizat că va opri toate exporturile de petrol din regiune dacă războiul va continua.

Regimul iranian a transmis și un nou avertisment navelor să nu traverseze Strâmtoarea Ormuz fără permisiune, potrivit Reuters.

În mod obișnuit, o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii tranzitează această strâmtoare îngustă situată la sud de Iran. Fluxul a fost însă blocat în mare măsură de Iran de la începutul conflictului, la sfârșitul lunii februarie, ceea ce a contribuit la creșterea prețurilor mondiale ale petrolului.

Într-o conferință de presă organizată luni pentru prezentarea așa-numitei „Operațiuni Paria Economic”, Bessent a declarat că Statele Unite lansează un „atac economic împotriva conexiunilor financiare ale Iranului din întreaga lume”.

„Iranul are acum o alegere foarte clară și doar două căi: izolarea globală completă sau revenirea la normalitate, cu posibilitatea de a reintra în economia mondială”, a spus el.

Secretarul Trezoreriei a susținut că Statele Unite „nu mai gestionează amenințarea iraniană, ci îi pun capăt”.

Bessent a precizat că Trezoreria a identificat rețelele, intermediarii și canalele financiare folosite de Iran pentru a evita sancțiunile și a continua comerțul cu petrol.

Instituția a vizat cinci sectoare, anume activele digitale, tehnologia, aurul, aviația și transportul maritim. Trezoreria a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva a aproape 60 de entități, persoane și nave.

Adresându-se guvernelor și entităților care sprijină Iranul sau fac afaceri cu acesta, Bessent a declarat că ele nu pot pretinde că nu cunosc rolul pe care îl au în facilitarea acestor activități.

El a refuzat să nominalizeze anumite țări, dar a spus că Donald Trump îi va suna pe liderii mondiali și le va solicita în mod explicit să înceteze relațiile cu regimul de la Teheran.

Bessent a afirmat că este important ca oamenii să aibă timp să înțeleagă noile sancțiuni, dar a avertizat: „Trebuie să știe că vom acționa foarte repede și că vorbim serios”.

Posibil efect limitat

David Oxley, economist-șef pentru climă și materii prime la Capital Economics, și-a exprimat îndoiala privind eficiența noilor sancțiuni.

„În condițiile în care blocada navală americană reînnoită sufocă deja exporturile iraniene de petrol, impactul direct al «Zilei Z economice» asupra veniturilor energetice ale Iranului va fi, probabil, mult sub așteptări”, a spus el.

„Bănuim că noul pachet va avea doar un impact direct limitat asupra fluxurilor energetice iraniene pe termen scurt.”

El a explicat că aproximativ 90% din petrolul Iranului ajunge în China, o țară care „nu a recunoscut sancțiunile americane în trecut și este puțin probabil să se lase intimidată nici de această dată”.

Pe parcursul conflictului, Donald Trump a lansat mai multe amenințări. În aprilie, el a declarat că „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă Iranul nu acceptă un acord pentru încheierea războiului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Statele Unite au renunțat în cele din urmă la această poziție, după ce Pakistanul, în calitate de mediator, a intervenit și a cerut continuarea eforturilor diplomatice.

Efectele economice ale războiului cu Iranul sunt resimțite atât în Statele Unite, cât și în restul lumii. Scumpirea petrolului a amplificat preocupările legate de costul vieții, iar prețurile benzinei și motorinei sunt mult mai mari decât în urmă cu un an.

În Statele Unite, prețul benzinei a depășit patru dolari pe galon, iar puterea de cumpărare se numără printre principalele preocupări ale alegătorilor americani înaintea scrutinului de la jumătatea mandatului, programat în noiembrie.

Luni, un baril de petrol Brent, referința internațională pentru piața petrolului, costa 92 de dolari.

Săptămâna trecută, Bessent a anunțat că guvernul american va interveni pe piețele de obligațiuni și va răscumpăra mai multe titluri de stat, pentru a stimula cererea și a reduce costurile de împrumut.

Efectul anunțului a fost însă de scurtă durată, iar costurile împrumuturilor pe termen lung au crescut din nou o zi mai târziu.

Regimul iranian este deja vizat de sancțiuni economice severe impuse de Statele Unite.

Fostul președinte american Barack Obama și mai mulți aliați ai SUA au încheiat în 2015 un acord cu Iranul, prin care numeroase sancțiuni au fost ridicate în schimbul limitării programului nuclear iranian.

Donald Trump a retras Statele Unite din acord în 2018, afirmând că acesta era „fundamental defectuos”, și a reimpus toate sancțiunile americane împotriva Iranului.

În timpul mandatului lui Joe Biden au existat unele încercări de reluare a acordului din perioada Obama, dar acestea nu au avut succes.

În aprilie 2026, administrația Trump a lansat un nou val de sancțiuni împotriva băncilor și companiilor străine care fac afaceri cu Teheranul, după ce a devenit clar că operațiunile militare nu au determinat capitularea regimului iranian.

Citește și: Administrația Trump intenționează să revoce vizele străinilor care au solicitat azil în SUA