Guvernul israelian a anulat, printr-o rezoluție adoptată marți, decizia de a-l demite pe șeful Serviciului de securitate internă (Shin Bet).

Ronen Bar anunțase, cu o zi în urmă, că va demisiona din funcție începând cu 15 iunie, relatează Times of Israel.

Imediat după adoptarea rezoluției, guvernul a înaintat Curții Supreme o solicitare de anulare a petițiilor care fuseseră depuse împotriva deciziei inițiale de demitere, întrucât aceasta fusese între timp revocată.

Instanța le-a cerut petiționarilor, procurorului general și celorlalte părți implicate să răspundă până pe 7 mai. Aceste acțiuni ale lui Ronen Bar și ale guvernului par să evite o criză constituțională iminentă.

Anularea deciziei de demitere înseamnă, cel mai probabil, că instanța supremă nu va mai da o decizie pe fondul petițiilor, care susțineau că demiterea a avut la bază motive politice și personale din partea premierului Benjamin Netanyahu, precum și grave deficiențe procedurale.

Totuși, Curtea ar putea decide că șeful executivului nu are voie să se implice în numirea succesorului lui Ronen Bar, atât timp cât Shin Bet derulează investigații penale care vizează apropiați ai săi.

De asemenea, instanța ar putea emite observații generale privind ce tip de ordine poate primi șeful Shin Bet din partea prim-ministrului.

Mișcarea pentru Calitatea Guvernării din Israel, una dintre organizațiile care au depus petiție împotriva demiterii lui Ronen Bar, a descris decizia guvernului de a anula demiterea ca pe "un truc cinic și transparent, menit să împiedice o hotărâre de principiu a Curții Supreme".

Petiționarii au susținut că decizia de demitere a fost viciată atât procedural, cât și prin motivații politice și personale, inclusiv investigația „Qatargate”, care îi vizează pe consilierii lui Benjamin Netanyahu.

Contestatarii doreau o decizie a Curții pe fondul acestor acuzații, în special în contextul declarației depuse de Ronen Bar, în care acesta susținea că Benjamin Netanyahu i-ar fi adresat cereri ilegale în calitate de șef al Shin Bet.

Deși decizia de demitere a fost anulată, Mișcarea pentru Calitatea Guvernării a declarat că va solicita în continuare un verdict de principiu privind conținutul petițiilor.

Ronen Bar fusese demis pe 21 martie, la recomandarea premierului, care afirmase că și-a pierdut încrederea în capacitatea acestuia de a conduce serviciul. Ulterior, mai multe organizații civice, dar și Ronen Bar însuși, au susținut că decizia a fost motivată de opoziția sa față de premier în anumite chestiuni esențiale, și nu de performanțele profesionale.

Rezoluția guvernamentală din 29 aprilie menționează că demisia a venit „prea târziu” și că și data efectivă a demisiei este „prea târzie”, dar că timpul rămas va fi folosit pentru găsirea unui nou șef pentru Shin Bet.

Textul rezoluției precizează că anularea deciziei de demitere vine „pe fondul crizei continue dintre puterile statului, într-un context de război și de gravă insecuritate națională”, și că guvernul dorește să „concentreze efortul național asupra problemelor de securitate și a nevoii de unitate internă”, mai ales în ajunul Zilei Comemorării și al Zilei Independenței în Israel.

Guvernul a anexat, de asemenea, scrisoarea oficială de demisie a lui Ronen Bar la solicitarea adresată Curții pentru anularea petițiilor.

În scrisoare, acesta a declarat că demisionează „cu capul plecat în fața celor uciși, răniți, luați ostatici și familiilor acestora, cărora nu le-am putut oferi protecție în acea zi”, referindu-se la atacurile din 7 octombrie 2023.

Petițiile depuse au provocat îngrijorări serioase legate de o posibilă criză constituțională, unii miniștri amenințând că nu vor respecta o eventuală decizie a Curții care ar declara demiterea lui Ronen Bar ca fiind nelegală.

Doar 20 dintre cei 34 de miniștri au votat în favoarea anulării demiterii; mai mulți miniștri din partidele Sionismul Religios și Otzma Yehudit nu au susținut măsura.

„Nu îl vom lăsa pe Netanyahu să evite o decizie judiciară prin manevre tactice”, a reacționat Mișcarea pentru Calitatea Guvernării.

„Gravele nereguli din procesul de demitere, motivațiile inadecvate în contextul investigației Qatargate și ignorarea continuă a statului de drept impun o hotărâre de principiu care să reglementeze relația dintre guvern și Shin Bet și să protejeze independența instituțiilor de control”, se precizează într-un comunicat.

Profesorul Barak Medina, de la Facultatea de Drept a Universității Ebraice, a declarat că este probabil ca instanța să accepte anularea petițiilor.

Totuși, în acest cadru, Curtea ar putea impune ca Benjamin Netanyahu să nu se implice în numirea noului șef al Shin Bet, atât timp cât investigațiile privind consilierii săi sunt în desfășurare — o decizie care ar avea caracter obligatoriu din punct de vedere legal.

Instanța ar putea, de asemenea, comenta asupra acuzațiilor ridicate de petiții, reafirmând că Shin Bet trebuie să acționeze conform legii și nu în interesul politic al guvernului sau al prim-ministrului în funcție.

Citește și: Gruparea Hamas, pregătită să elibereze toţi ostaticii în schimbul unui armistiţiu de 5 ani cu Israelul