Premierul israelian i-a cerut președintelui țării o grațiere în legătură cu dosarele de corupție în care este judecat.

Biroul prezidențial a transmis că Isaac Herzog va primi opinii din partea oficialilor din sistemul de justiție înainte de a lua în considerare solicitarea, „care are implicații semnificative”.

BBC News amintește că Benjamin Netanyahu este judecat de 5 ani pentru acuzații de luare de mită, fraudă și abuz de încredere în trei dosare separate. Premierul respinge toate acuzațiile.

Într-un mesaj video, premierul a spus că ar fi preferat să ducă procesul până la capăt, dar interesul național „a cerut altceva”.

Opoziția susține că Benjamin Netanyahu ar trebui să își recunoască vinovăția înainte de a cere grațierea.

La începutul lunii, președintele SUA, Donald Trump, l-a îndemnat pe Isaac Herzog să-l „grațieze complet” pe Benjamin Netanyahu.

La acel moment, președintele statului evreu a precizat că oricine solicită grațiere trebuie să depună o cerere formală.

Duminică, biroul său a publicat cererea și o scrisoare personală a premierului, „în lumina importanței acestei solicitări extraordinare și a implicațiilor sale”.

Nu a fost oferit niciun indiciu privind momentul în care președintele ar putea lua o decizie.

3 dosare de corupție

În 2020, Benjamin Netanyahu a devenit primul premier israelian în funcție trimis în judecată.

Procurorii susțin că, în primul dosar, premierul ar fi primit cadouri – în special trabucuri și sticle de șampanie – de la oameni de afaceri influenți în schimbul unor favoruri.

În al doilea dosar, el ar fi oferit sprijin pentru creșterea tirajului unui ziar israelian în schimbul unei acoperiri media pozitive.

În al treilea dosar, șeful executivului ar fi promovat decizii de reglementare favorabile acționarului majoritar al unei companii de telecomunicații, în schimbul unor articole pozitive pe un site de știri.

Benjamin Netanyahu a pledat nevinovat în toate dosarele și a descris procesul drept o „vânătoare de vrăjitoare” orchestrat de adversarii politici.

În mesajul video de duminică, premierul a afirmat că dosarele împotriva sa „se prăbușesc”, dar procesul „sfâșie Israelul din interior”.

„Sunt convins, la fel ca mulți alții din țară, că încheierea imediată a procesului ar contribui semnificativ la calmarea tensiunilor și la promovarea unei reconcilieri largi – ceva de care țara noastră are urgent nevoie”, a adăugat el.

Benjamin Netanyahu a mai spus că este obligat să se prezinte de trei ori pe săptămână la tribunal, descriind acest lucru drept „o cerință imposibilă”.

Premierul insistă că o grațiere ar ajuta Israelul să facă față mai bine amenințărilor și oportunităților, prin sprijinirea „unității naționale”.

Reacții politice

Criticii săi susțin că Benjamin Netanyahu încearcă să confunde interesul personal cu cel al statului.

Liderul opoziției, Yair Lapid, afirmă că nu poate exista grațiere fără recunoașterea vinovăției, exprimarea regretului și retragerea imediată a lui Netanyahu din viața politică.

Yair Golan, politician de stânga și fost comandant adjunct al armatei israeliene, a declarat că „doar cei vinovați cer grațiere”.

Ce prevede legea

Potrivit Constituției Israelului, președintele „are puterea de a grația infractori și de a reduce sau modifica pedepsele”.

Totuși, Curtea Supremă a decis anterior că președintele poate acorda grațiere și înainte de o condamnare, dacă acest lucru servește interesului public sau există circumstanțe personale extreme.

Partidul Likud și susținătorii lui Benjamin Netanyahu au sprijinit mereu ideea unei grațieri pentru liderul lor.

Însă pentru mulți cetățeni – mai ales din tabăra de stânga – o astfel de decizie ar reprezenta un pas înapoi pentru imaginea Israelului ca democrație solidă, cu un sistem juridic robust.

Planurile guvernului privind reforma sistemului judiciar au alimentat luni la rând proteste masive, până la atacurile conduse de Hamas din 7 octombrie 2023, care au declanșat actualul război din Gaza.

Într-un dosar separat, Curtea Penală Internațională a emis anul trecut un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu și al fostului ministru al Apărării Yoav Gallant pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în conflictul Israel–Hamas.

Premierul a condamnat decizia, numind-o „antisemită”.

Citește și: Demiterea influentului Andrii Iermak, un cutremur politic pentru Ucraina