Israelul a acceptat, joi, să reia discuţiile pentru un armistiţiu în Fâşia Gaza şi eliberarea ostaticilor de către mișcarea islamistă Hamas.

Statele Unite ale Americii, Egiptul şi Qatarul au intervenit şi au avertizat cele două părţi beligerante că “nu mai este timp de pierdut şi nu mai există scuze” pentru noi tergiversări, transmite France Presse, preluată de Agerpres.

Acest progres timid intervine în timp ce luptele continuă în Fâşia Gaza.

Cel puţin 18 persoane au fost ucise, joi, în lovituri israeliene care au vizat două şcoli, potrivit mişcării islamiste palestiniene Hamas.

Totodată, au sporit temerile legate de o escaladare militară generalizată în Orientul Mijlociu.

“În urma propunerii făcute de SUA şi de mediatori, Israelul va trimite o delegaţie de negociatori, la 15 august, într-o locaţie care urmează să fie convenită pentru a pune la punct detaliile unui acord”, a anunţat joi seara biroul premierului Benjamin Netanyahu într-un comunicat.

Anterior, Washingtonul, Cairo şi Doha au invitat părţile adverse să îşi reia discuţiile la 15 august, indicând că un acord-cadru este “acum pe masă şi că nu lipsesc decât detaliile punerii sale în aplicare”.

În calitate de mediatori, suntem pregătiţi, dacă este necesar, să prezentăm o propunere finală care ar putea rezolva problemele de punere în aplicare (a unui acord) într-un mod care să răspundă aşteptărilor tuturor părţilor”, adaugă textul.

Negocieri în culise pentru pace

Qatarul este angajat de luni de zile în negocieri de culise, cu sprijinul Egiptului şi Statelor Unite, pentru a încerca să ajungă la un armistiţiu şi la un acord privind eliberarea ostaticilor israelieni răpiţi de Hamas şi deţinuţi în Fâşia Gaza.

Perspectiva unei încetări a ostilităţilor depinde de un acord etapizat, începând cu o încetare a focului.

Ultimele discuţii s-au bazat pe un cadru definit de preşedintele american, Joe Biden, la sfârşitul lunii mai, care, potrivit acestuia, a fost propus de Israel.

Cea mai recentă propunere de acord-cadru “se bazează pe principiile” stabilite anterior de Biden, se arată în declaraţia mediatorilor.

Evoluţia survine după ce Hamas l-a numit în fruntea sa pe Yahya Sinouar, acuzat de autorităţile israeliene că ar fi unul dintre artizanii atacului mişcării islamiste din 7 octombrie pe teritoriul israelian, stârnind temeri că negocierile deja dificile ar putea deveni şi mai dificile. Israelul a promis să îl “elimine” pe Sinouar, care nu a mai apărut în public din 7 octombrie.

Timp de zece luni, toate încercările de mediere au eşuat, iar războiul, care, potrivit Hamas, a făcut aproape 40 000 de morţi în micul teritoriu palestinian asediat, a exacerbat tensiunile în Orientul Mijlociu, între Iran şi grupurile armate pe care le sprijină, pe de o parte, şi Israel, pe de altă parte.

Eforturile diplomatice continuă pe toate fronturile pentru a împiedica inflamarea întregii regiuni, după ce Iranul a promis să se răzbune pentru asasinarea liderului Hamas, Ismail Haniyeh, în capitala iraniană la 31 iulie, asasinat pe care Teheranul l-a atribuit Israelului.

Cu o zi înainte, Fouad Chokr, şeful militar al Hezbollah-ului libanez, aliat al Hamas, fusese ucis într-un atac israelian în suburbiile sudice ale Beirutului.

Israelul a comis o “eroare strategică” care îl va “costa scump” prin uciderea lui Haniyeh, a declarat șeful diplomației iraniene pentru AFP la Jeddah, în Arabia Saudită, unde miercuri a avut loc o reuniune extraordinară a miniştrilor de externe ai ţărilor membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI).

Ali Bagheri a acuzat Israelul, care nu a comentat moartea lui Haniyeh, că doreşte să “răspândească tensiunea, războiul şi conflictul în alte ţări”.

Armata americană a anunţat că avioane de luptă invizibile F-22 au sosit în Orientul Mijlociu, joi, după ce săptămâna trecută a anunţat că îşi intensifică prezenţa militară în regiune.

Atacul comis la 7 octombrie 2023 de comandourile Hamas în sudul Israelului s-a soldat cu moartea a 1.198 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP bazat pe date oficiale israeliene. Din cele 251 de persoane răpite, 111 sunt încă reţinute în Gaza, dintre care 39 au murit, potrivit armatei.

Ofensiva a aruncat Fâşia Gaza într-un dezastru umanitar, cu aproape 40.000 de morți, şi a dus la strămutarea aproape a tuturor celor 2,4 milioane de locuitori ai săi.

Citește și: Hitler ar fi urmat să atace URSS cu arme nucleare, potrivit unor documente declasificate