Israelul a amânat incursiunea în Fâşia Gaza, deşi armata se declară pregătită să intervină terestru.

Oficialii statului evreu le-au cerut locuitorilor să părăsească nordul enclavei, una din zonele cel mai dens populate din lume, şi să se îndrepte spre sud, pentru că acolo ar fi mai în siguranţă.

Surse palestiniene spun susțin că atacurile aeriene au lovit întregul teritoriu.

Pare să se contureze o schimbare a priorităţilor strategice ale Israelului, cu accent mai puternic pus pe eliberarea persoanelor răpite în Fâşia Gaza, relatează Ion Ştiubea, corespondent al Radio România Actualități în Israel.

O sursă care şi-a păstrat anonimatul, dar care este implicată în tratativele de eliberare captivilor, a declarat la postul public israelian de televiziune că în acest domeniu au fost înregistrate progrese însemnate şi că este în pregătire o înţelegere substanţială între factorii implicaţi în tratative.

Șeful Comandamentului Apărării Naţionale a Israelului, Tzachi Hanegbi, a mulţumit în mod surprinzător Qatarului pentru eforturile pe care le depune pentru soluţionarea problemelor ostaticilor, într-un moment în care în Israel părerile sunt împărţite în privinţa rolului pe car Doha îl are în finanţarea şi sprijinirea constantă a organizaţiei Hamas.

Conform afirmaţiilor demnitarului israelian, Qatarul s-a transformat într-un factor pozitiv şi implicat în oferirea de soluţii umanitare, iar eforturile sale diplomatice sunt vitale în această fază.

Venind cumva în asentimentul acestor afirmaţii, ministrul de externe al Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman, a declarat că ţara sa condamnă atacarea civililor, indiferent de identitatea lor, şi că oricine a încălcat legislaţia internaţională trebuie să răspundă pentru aceasta.

Pe de altă parte, intrarea masivă şi agresivă cu trupe a Israelului în Fâşia Gaza a fost dezavuată în mai multe rânduri de preşedintele american. Joe Biden consideră că Israelul nu are planuri clare în privinţa obiectivelor urmărite şi că o intrare pripită în Fâşia Gaza cu forţe de infanterie şi tancuri, doar pentru a satisface dorinţa de răzbunare a publicului israelian, ar contribui la o adevărată baie de sânge în care ar fi implicaţi atât soldaţi israelieni, cât şi civili palestinieni.

Liderul de la Casa Albă a trimis câţiva experţi militari americani cu grade militare înalte pentru consilierea omologilor lor israelieni cum să evite dezastrul înregistrat de americani şi britanici în luptele din Irak în 2004, când au intrat cu trupe şi tancuri în Fallujah.

Conform preşedintelui Joe Biden şi ministrului american al Apărării, Lloyd Austin, Israelul ar trebui să combine atacurile aeriene chirurgicale cu descinderi punctuale ale forţelor speciale în Fâşia Gaza, exact cum au procedat americanii în orașul irakian Mosul, în 2016 şi 2017, împotriva organizaţiei ISIS.

Dilema care stătea în faţa Israelului se pare că şi-a găsit o rezolvare practică şi de ultima oră, ca urmare a solicitării Pentagonului de amânare a intrării cu trupe în Fâşia Gaza pentru a se putea pregăti în vederea deplasării a 12 sisteme Patriot de apărare antiaeriană în Irak, Siria, Kuweit, Iordania şi Arabia Saudită, unde se află baze militare americane.

Cotidianul Wall Street Journal a informat că Israelul a acceptat cererea şi că şi-a suspendat intrarea în Fâşia Gaza.

După surpriza oferită în Consiliul de Securitate al ONU de secretarul general, Antonio Guterres, care a afirmat că atacul organizaţiei Hamas din 7 octombrie nu s-a produs în vid, Israelul a primit o nouă lovitură diplomatică din partea Turciei, prin vocea preşedintelui, care a declarat, de la tribuna parlamentului că organizaţia Hamas nu este o grupare teroristă, ci o mişcare "de eliberare şi apărare a drepturilor palestinienilor la un stat propriu". Recep Erdogan a mai adăugat că îşi va anula vizita pe care urma să o întreprindă în Israel.

În Fâşia Gaza, pentru că există foarte multe cadavre, palestinienii spun că îngroapă morţii neidentificaţi în gropi comune cu numere în loc de nume. Din acest motiv, unele familii au început să folosească brăţări, în speranţa că îi vor putea identifica pe cei dragi dacă aceştia vor fi ucişi, potrivit Reuters.

Mai mulţi lideri mondiali au cerut o încetare a focului pentru a se permite intrarea ajutoarelor umanitare.

În tot acest timp, sporesc presiunile diplomatice pentru o întrerupere a ostilităţilor din motive umanitare sau chiar o anulare a ofensivei terestre israeliene.

Japonia a cerut Israelului să întrerupă focul pentru a permite accesul ajutoarelor umanitare, relatează Rador Radio România, citând Reuters.

În Consiliul de Securitate al ONU, au fost depuse două rezoluții care cereau o suspendare a ostilităților din motive umanitare.

Cea dintâi, depusă de Statele Unite, a fost respinsă în urma veto-ului Rusiei și Chinei, iar cea de a doua, depusă de Rusia, nu a reușit să obțină numărul minim de voturi necesare.

Tot în plan diplomatic, președintele american Joe Biden a declarat că după încheierea războiului ar trebui reluat procesul de pace, care să aibă ca finalitate două state, unul palestinian și altul israelian.

În schimb, președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că războiul s-ar putea extinde dincolo de Orientul Mijlociu.