Autoritățile israeliene au confiscat temporar echipamente cu care agenţia americană de ştiri Associated Press transmite din enclava palestiniană Fâşia Gaza.

Oficialii statului evreu au invocat o presupusă încălcare a noii legi a presei, care a fost adoptată în aprilie.

Actul permite închiderea instituţiilor media străine dacă le consideră o ameninţare la adresa securităţii.

La începutul acestei luni, poliția israeliană a percheziţionat şi închis birourile Al Jazeera, post de televiziune finanțat de Qatar.

Ministrul israelian al Comunicaţiilor a acuzat AP că a ignorat avertismentele şi a continuat să furnizeze servicii pentru Al Jazeera.

"Legea şi dispozițiile semnate de guvern, cu sprijinul copleşitor al tuturor forţelor de securitate, prevăd că dispozitivele folosite pentru a furniza conţinut Al Jazeera trebuie confiscate de la orice persoană sau corporaţie", a scris Shlomo Karhi într-un mesaj pe X/Twitter.

"Vom continua să acţionăm în mod decisiv împotriva oricărei persoane care încearcă să aducă atingere soldaţilor noştri şi securităţii ţării, chiar dacă nu vă place", a adăugat ministrul.

Reprezentantul Associated Press a condamnat situația și a atras atenția asupra ambiguității prevederilor din lege.

"Închiderea nu s-a bazat pe conţinutul transmisiunii, ci mai degrabă pe o utilizare abuzivă de către guvernul israelian a noii legi privind radiodifuzorii străini", a declarat Lauren Easton.

Ulterior, echipamentele au fost returnate.

Casa Albă a descris drept "îngrijorătoare" confiscarea echipamentului AP.

"Rămânem fermi în convingerea noastră de a ne asigura că jurnaliştii au capacitatea şi dreptul de a-şi face treaba", a punctat Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe.

"Gestul Israelului de a restricționa activitatea AP este extrem de îngrijorător și un atac clar asupra libertății presei”, consideră Phil Chetwynd, directorul global de știri al agenției France Presse (AFP).

Luptele continuă în Gaza

Fâșia Gaza este asediată de 7 luni, după atacul comis de gruparea islamistă Hamas, la 7 octombrie 2023, soldat cu 1.200 de morți.

Riposta dură a armatei statului evreu a făcut peste 34.000 de morți în enclava palestiniană, ceea ce a atras critici internaționale.

Opinia publică israeliană condamnă în stradă faptul că premierul Benjamin Netanyahu întârzie să obțină eliberarea captivilor, concentrându-se pe operațiunile militare de pe frontul palestinian de război.

Citește și: Procurorul CPI cere mandate de arestare pentru premierul israelian și liderul Hamas din Gaza