Aviația israeliană a efectuat lovituri asupra sudului Libanului, sâmbătă, după ce a ordonat evacuarea populației din aproximativ 20 de localități.

Cel puțin o persoană a fost ucisă în urma unui atac asupra orașului Marrakeh, din districtul Tyre, conform Agenției libaneze de presă.

Anterior, premierul israelian Benjamin Netanyahu avertizase că statul evreu va lovi Hezbollah dacă gruparea va continua atacurile asupra nordului Israelului.

Loviturile au loc în timp ce premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a cărui țară mediază negocierile dintre Statele Unite și Iran, a scris pe platforma X că „suntem mai aproape ca niciodată de un acord de pace”. Finalizarea înțelegerii este „probabil așteptată în următoarele 24 de ore”, a adăugat el.

Un sentiment de normalitate a revenit pe străzile Teheranului după armistițiul din aprilie, notează BBC.

Ministrul iranian de Externe a declarat anterior că un acord pentru încheierea confruntării cu Statele Unite este aproape. Potrivit lui, înțelegerea prevede și încetarea conflictului dintre Israel și Hezbollah în Liban.

Seyed Abbas Araghchi a afirmat că acordul include redeschiderea Strâmtorii Hormuz și că prevede ridicarea blocadei americane asupra Iranului. El a adăugat însă că discuțiile privind programul nuclear iranian vor începe ulterior.

Oficiali americani au confirmat unele dintre detaliile acordului, precizând că beneficiile economice pentru Iran vor depinde de respectarea obligațiilor asumate de Teheran.

Relatări anterioare din presa americană sugerau că Libanul ar putea să nu fie inclus în acest acord.

Războiul a început odată cu loviturile americane și israeliene lansate asupra Iranului la 28 februarie, ceea ce a determinat Teheranul să atace Israelul și statele din Golf aliate cu SUA și să închidă efectiv Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate.

Președintele american Donald Trump a declarat că „nu există negociere cu bună credință” atunci când este vorba despre Iran.

Deși în aprilie a fost convenit un armistițiu, Statele Unite și Iranul au continuat să facă schimb de focuri sporadice, inclusiv prin două serii de atacuri reciproce în această săptămână.

Joi, președintele Donald Trump a afirmat că a anulat „atacuri programate” împotriva Iranului, deoarece negociatorii „tocmai au ajuns la o înțelegere excelentă”, care urma să fie semnată în scurt timp.

Vineri, presa iraniană a publicat unele detalii ale presupusului acord în 14 puncte, despre care Trump a spus că „nu are nimic de-a face cu termenii conveniți” și că „nu are nicio legătură cu realitatea”.

Câteva ore mai târziu, premierul pakistanez a anunțat că Memorandumul de Înțelegere (MOU) dintre SUA și Iran a fost convenit și așteaptă doar finalizarea.

Sâmbătă, Sharif a scris pe X că țara sa „se pregătește pentru semnarea electronică a acordului de pace”, urmată de discuții tehnice săptămâna viitoare.

Araghchi a fost citat de presa de stat afirmând că în cadrul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului există atât susținători, cât și opozanți ai noilor termeni ai acordului.

El a precizat însă că nu a fost luată încă o decizie colectivă.

„Deocamdată trebuie să așteptăm. Dacă va fi aprobat, acordul va fi semnat de la distanță”, a spus acesta.

Israelul nu participă la negocierile care ar urma să conducă la prelungirea armistițiului și la începerea unor discuții asupra unor teme-cheie, inclusiv programul nuclear iranian.

Timp de decenii, Iranul a fost acuzat de statele occidentale că încearcă să dezvolte arme nucleare. Teheranul a respins scenariul, susținând că programul său are scopuri exclusiv pașnice - producerea de energie electrică și cercetarea științifică.

Într-o prezentare detaliată oferită jurnaliștilor vineri după-amiază, oficiali americani au explicat că acordul ar redeschide Strâmtoarea Ormuz, în schimbul ridicării blocadei americane asupra transportului maritim iranian.

Aceste măsuri ar urma să intre în vigoare aproape imediat. Ulterior ar începe o perioadă de negocieri de 60 de zile, concentrată asupra uraniului îmbogățit al Iranului - un ingredient esențial pentru fabricarea unei arme nucleare.

Oficialii americani au afirmat că întregul stoc de material nuclear îmbogățit ar urma să fie distrus pe teritoriul Iranului și apoi eliminat din țară, deși mecanismul exact nu a fost încă stabilit.

Pe plan economic, oficialii au subliniat că Iranul nu va primi fonduri în avans, respingând astfel informațiile anterioare din presa iraniană potrivit cărora unele active iraniene ar fi urmat să fie deblocate înainte de începerea negocierilor substanțiale.

În schimb, reintegrarea Iranului în economia mondială ar urma să se facă etapizat, prin măsuri precum ridicarea sancțiunilor și deblocarea treptată a unor active.

Acordul prevede și încetarea finanțării de către Iran a grupărilor aliate din regiune - o referire la Hezbollah și la alte organizații susținute de Teheran în Orientul Mijlociu.

Oficialii americani au insistat că Memorandumul de Înțelegere nu se bazează pe încredere sau promisiuni, ci pe „performanță”. Iranul va beneficia de avantaje economice doar după ce va putea fi verificată implementarea angajamentelor asumate.

Deși toate părțile implicate - SUA, Iranul, Pakistanul și Qatarul, care a contribuit de asemenea la mediere - manifestă un optimism prudent, mai există încă obstacole de depășit.

Variante ale acestui acord au fost anunțate de mai multe ori în ultimele luni, însă au eșuat în etapele finale.

Diferența de acum, potrivit administrației americane, este un nivel mai ridicat de optimism și o transparență mai mare privind conținutul înțelegerii.

La rândul său, ministrul iranian de externe a declarat că „de îndată ce etapele finale ale negocierilor vor fi încheiate, acordul va fi semnat și anunțat”. „Acest lucru s-ar putea întâmpla în următoarele zile. Sunt foarte optimist”, a afirmat Araghchi la televiziunea de stat.

El a subliniat că primul punct menționat în Memorandumul de Înțelegere este ridicarea blocadei navale americane asupra Iranului.

În ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz - ruta maritimă strategică prin care tranzitează în mod normal aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii - Araghchi a declarat că administrarea acesteia „nu va mai fi aceeași ca înainte”.

După închiderea strâmtorii, Iranul a impus o taxă navelor care doresc să o traverseze, în timp ce Statele Unite susțin că navigația trebuie să rămână liberă pentru toate vasele comerciale.

Citește și: Funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, pe 9 iulie