În ciuda dispoziţiei Curţii Internaţionale de Justiţie, care i-a cerut să pună capăt imediat ofensivei militare în Rafah, Israelul intenţionează să continue operaţiunile militare în oraşul din sudul Fâșiei Gaza.

Răspunsul oficial al statului evreu către CIJ a fost construit în jurul unor formulări percepute drept ambigue din decizia instanţei ONU, relatează Radio România Actualități.

Instanța nu a cerut expres încetarea definitivă a luptelor din Rafah, ci doar a acelor acţiuni care ar fi în măsură să pericliteze viaţa civililor palestinieni.

Răspunsul Israelului a conţinut asigurări în acest sens, menţionându-se, totodată, că nu a existat niciodată intenţia comiterii unui genocid, cum denunță Africa de Sud în plângerea sa, ci doar aplicarea "dreptului la apărarea teritoriului naţional şi a cetăţenilor săi" după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Răspunsul Israelului nu a confirmat şi nici nu a negat acceptarea deciziei Curţii Internaţionale, încercând să menţină un echilibru între faptul că autorităţile de la Ierusalim au semnat Convenţia de prevenire a genocidului şi libertatea în aplicarea strategiei de înfrângere a Hamasului, cu grija adiacentă pentru securitatea civililor palestinieni, remarcă Ion Ştiubea, corespondentul RRA la Ierusalim.

Israelul a fost dat în judecată la Curtea Internaţională de Justiţie de Africa de Sud, care îl acuză de genocid în Gaza.

Pe de altă parte, procurorul Curţii Penale Internaţionale a cerut mandate de arestare pentru premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării, Yoav Galant, dar şi pentru trei lideri Hamas.

Citește și: Rusia cere „dialog în profunzime” pentru reducerea tensiunilor cu Occidentul