Preşedintele SUA a anunțat joi, la prima reuniune a Consiliului său pentru Pace, că statele participante au contribuit cu 7 miliarde de dolari la un fond de reconstrucţie a Fâşiei Gaza, care îşi propune să refacă enclava după dezarmarea Hamas – un obiectiv departe de a deveni realitate.

Dezarmarea militanţilor Hamas şi retragerea concomitentă a trupelor israeliene, dimensiunea fondului de reconstrucţie şi fluxul de ajutor umanitar către populaţia din enclava afectată de război se numără printre principalele întrebări care vor pune la încercare eficienţa forului în lunile următoare.

Reuniunea de la Washington a avut loc în contextul unui efort mai amplu al lui Donald Trump de a-şi construi o reputaţie de „făuritor de pace”, notează Reuters. În același timp, Statele Unite ameninţă cu războiul Iranul şi au început o consolidare militară masivă în regiune, în cazul în care Teheranul refuză să renunţe la programul său nuclear.

Membrii fondatori ai Consiliului nu includ unii aliaţi occidentali-cheie ai SUA, îngrijoraţi de amploarea iniţiativei.

Într-o serie de anunţuri făcute la finalul unui discurs lung şi sinuos în faţa reprezentanţilor din 47 de ţări, Donald Trump a spus că Statele Unite vor contribui cu 10 miliarde de dolari la Consiliul pentru Pace. Liderul de la Casa Albă nu a precizat de unde vor proveni banii şi nici dacă va cere aprobarea Congresului SUA.

Orientul Mijlociu, puternic reprezentat

Donald Trump a spus că statele participante au strâns 7 miliarde de dolari ca plată iniţială pentru reconstrucţia Fâşiei Gaza. Printre contribuitori se numără Kazahstan, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain, Qatar, Arabia Saudită, Uzbekistan şi Kuweit. Membrii sunt în majoritate ţări din Orientul Mijlociu, alături de lideri din afara regiunii care ar putea încerca să câştige bunăvoinţa lui Trump.

Estimările pentru reconstrucţia Fâşiei Gaza, redusă la ruine după doi ani de război, ajung până la 70 de miliarde de dolari.

Donald Trump a propus crearea consiliului în septembrie, când şi-a anunţat planul de a pune capăt războiului Israelului în Gaza. Ulterior, a precizat că mandatul consiliului va fi extins dincolo de Gaza, pentru a aborda şi alte conflicte la nivel global, punct reiterat miercuri, când a spus că va analiza „puncte fierbinţi” din întreaga lume.

Președintele SUA a afirmat că FIFA va strânge 75 de milioane de dolari pentru proiecte legate de fotbal în Gaza şi că Naţiunile Unite vor contribui cu 2 miliarde de dolari pentru asistenţă umanitară. Consiliul pentru Pace include Israelul, dar nu şi reprezentanţi palestinieni.

Sugestia lui Donald Trump că acest consiliu ar putea aborda, în cele din urmă, provocări dincolo de Gaza a stârnit îngrijorări că ar putea submina rolul ONU ca principală platformă de diplomaţie globală şi soluţionare a conflictelor.

„Vom întări Naţiunile Unite”, a spus el, încercând să-şi liniştească criticii, deşi Statele Unite au restanţe la plata contribuţiilor.

Trump a spus că Norvegia va găzdui un eveniment al Consiliului pentru Pace, însă Norvegia a precizat că nu se alătură consiliului.

Amenințări la adresa regimului iranian

Chiar în timp ce se prezenta ca un om al păcii, președintele SUA a lansat ameninţări la adresa Iranului.

Donald Trump a spus că ar trebui să ştie în 10 zile dacă este posibil un acord pentru a pune capăt impasului cu Teheranul. „Trebuie să avem un acord semnificativ”, a declarat el. Ulterior, a revenit asupra ultimatumului, prelungindu-l la 15 zile.

Președintele SUA a afirmat că mai multe state intenţionează să trimită mii de militari pentru a participa la o Forţă Internaţională de Stabilizare care va contribui la menţinerea păcii în Gaza atunci când va fi desfăşurată.

Preşedintele Indoneziei, Prabowo Subianto, a anunţat că ţara sa va contribui cu până la 8.000 de militari la această forţă.

Planul prevede ca forţa să înceapă să opereze în zonele controlate de Israel, în absenţa dezarmării Hamas. Forţa, condusă de un general american cu un adjunct indonezian, va începe în Rafah, zonă controlată de Israel, pe care forţele israeliene au depopulat-o şi demolat-o în timpul războiului. Obiectivul este instruirea a 12.000 de poliţişti şi mobilizarea a 20.000 de militari.

Dezarmarea Hamas, o problemă-cheie

Temându-se de represalii israeliene, gruparea Hamas a fost reticentă în a preda armamentul ca parte a planului în 20 de puncte al lui Trump pentru Fâșia Gaza, care a dus la un armistiţiu fragil în octombrie anul trecut, în cadrul războiului de doi ani.

Liderul american speră ca folosirea forţei pentru dezarmarea Hamas să nu fie necesară. Potrivit lui, Hamas a promis să se dezarmeze şi că „se pare că vor face asta, dar va trebui să vedem”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu declarase că Hamas va fi dezarmată într-un fel sau altul. „Foarte curând, Hamas va avea de ales – să se dezarmeze paşnic sau să fie dezarmată cu forţa”, a spus el.

În Gaza, purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, a declarat într-un comunicat că adevăratul test al Consiliului pentru Pace „stă în capacitatea sa de a obliga ocupaţia să înceteze încălcările armistiţiului, să o constrângă să-şi respecte obligaţiile şi să iniţieze un efort real de ajutorare şi să demareze procesul de reconstrucţie”.

Hamas, care a reluat administrarea enclavei devastate, afirmă că este gata să predea conducerea unui comitet de tehnocraţi palestinieni sprijinit de SUA, condus de Ali Shaath, dar că Israelul nu a permis grupului să intre în Gaza. Israelul nu a comentat deocamdată aceste afirmaţii.

Nickolay Mladenov, un bulgar cu un rol important în cadrul Consiliului pentru Pace, a declarat la reuniune că 2.000 de palestinieni au depus cereri pentru a se alătura noii forţe de poliţie palestiniene de tranziţie.

„Trebuie să facem acest lucru corect. Nu există plan B pentru Gaza. Planul B este întoarcerea la război. Nimeni de aici nu vrea asta”, a declarat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.

Evenimentul de la Washington a avut aerul unui miting de campanie al lui Donald Trump, cu muzică din playlist-ul său eclectic, care include Elvis Presley şi The Beach Boys, iar participanţii au primit şepci roşii pe care era inscripționat "Trump".