Șefa Parchetului European a reacționat public vineri, în sprijinul magistraților care au denunțat abuzuri și disfuncționalități din sistemul judiciar, în documentarul Recorder și prin alte luări de poziție publice.

Într-o declarație transmisă mai multor redacții, între care Radio România Actualități, Laura Codruța Kovesi și-a exprimat „îngrijorarea” față de dezvăluirile recente și, mai ales, față de reacția autorităților române, pe care o consideră de natură represivă.

! Articolul a fost completat cu detalii suplimentare

Șefa EEPO a semnat apelul magistraților români care s-au solidarizat cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu. Apelul, semnat inițial de 170 de magistrați, a depășit între timp cifra de 700 de semnatari - judecători sau procurori.

În acest context, jurnalistul RRA Gabriel Basarabescu i-a solicitat un interviu Laurei Kovesi. Procurorul-șef a acceptat invitația, dar pentru moment a trimis și spre Radio Romania un scurt punct de vedere.

„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție”, a subliniat Kovesi. Ea a precizat că acest principiu nu este unul personal, ci universal și se aplică tuturor magistraților care acționează cu bună-credință.

În calitate de procuror-șef european, Laura Codruța Kovesi a atras atenția că sancționarea disciplinară a judecătorilor și procurorilor care vorbesc despre abuzuri interne nu poate fi interpretată decât ca o formă de represalii, menită să reducă la tăcere o critică legitimă și necesară într-un stat de drept. „Autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra fondului acestor critici, prin stabilirea faptelor și definirea unor măsuri corective adecvate”, a mai spus aceasta, arătând că doar astfel poate fi protejată credibilitatea actului de justiție.

Declarația șefei Parchetului European vine în contextul reacțiilor instituționale față de magistrații care au vorbit în documentarul Recorder despre problemele din sistem.

Curtea de Apel București a emis un comunicat de presă în care a calificat drept „denigratoare și fără acoperire în realitatea faptică” afirmațiile unui judecător implicat în investigație, respectiv Laurențiu Beșu, de la Tribunalul București.

Judecătorul Beșu a relatat că, pe vremea când activa la Tribunalul Giurgiu, a fost detașat la Curtea de Apel București, lăsând în urmă, într-o fază avansată, dosarul de corupție al medicului Mircea Beuran. Potrivit acestuia, mutarea sa putea fi percepută ca o metodă de înlăturare din dosar, cu reluarea judecății de la zero și apropierea termenului de prescripție.

Curtea de Apel București a cerut implicarea mai multor instituții, inclusiv Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS, pentru clarificarea situației.

Ulterior, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat sesizarea Inspecției Judiciare pentru verificări în legătură cu materialul Recorder.

Magistrați considerați reformiști acuză, însă, Inspecția Judiciară că funcționează ca un instrument de intimidare și presiune, susținând că aceasta se află sub influența grupării asociate Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Fosta șefă a DNA, revocată din funcție în 2018 prin decizia ministrului Justiției de atunci, Tudorel Toader, și a președintelui Klaus Iohannis, a invocat explicit hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza sa contra României. CEDO a stabilit că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public reprezintă o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Citește și: Peste 500 de magistraţi, solidari cu cei care au vorbit despre problemele din justiție