Proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar este „profund viciat”, potrivit Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la conducerea căreia se află Lia Savonea. Conform instituției, magistraţii ar trebui să beneficieze de o lege specială a salarizării.

Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, marți, 2 iunie, că va aştepta instalarea noului Guvern pentru a discuta despre salarizarea personalului din Justiţie.

„În contextul dezbaterilor privind o nouă lege a salarizării, reafirmăm preocuparea constantă pentru protejarea drepturilor şi a statutului profesional al personalului din sistemul judiciar. În acest moment, considerăm necesară aşteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituţional real şi constructiv cu factorii decidenţi. Ne exprimăm încrederea că argumentele pe care le prezentăm vor fi analizate cu responsabilitate şi deschidere.

Totodată, asigurăm colegii că vom continua să susţinem toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, utilizând toate mijloacele legale şi instituţionale aflate la dispoziţia noastră şi nu excludem recurgerea la alte forme de acţiune menite să asigure respectarea acestor drepturi, în măsura în care acest lucru se va dovedi necesar”, a transmis ICCJ.

ICCJ susţine că proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar va adânci inechităţile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar.

„Prealabil, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine că proiectul de act normativ este profund viciat ab initio, având în vedere că încalcă însăşi principiile pe care acesta se bazează. Invocând pur formal construirea sistemul de salarizare pe principiile legalităţii, nediscriminării sau egalităţii, în realitate reflectarea acestora în conţinutul proiectului dovedeşte faptul că se vor adânci inechităţile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar.

În pofida declaraţiilor publice, în urma analizării prevederilor proiectului se constată în mod flagrant că sunt diminuate drepturile salariale aflate în plată şi pe cale de consecinţă sunt desconsiderate drepturile câştigate şi protecţia juridică conferită acestora.

Experienţa legilor de salarizare anterioare şi jurisprudenţa statornicită în acest domeniu dovedesc faptul că un proiect de act normativ care nu asigură efectiv plata egală pentru muncă egală, respectarea garanţiilor constituţionale şi legale aferente fiecărei puteri în stat prin raportare la statutul categoriilor profesionale este grefat pe premise greşite şi va conduce invariabil la crearea unor situaţii profund neconstituţionale, nelegale şi injuste”, a explicat Instanţa supremă, potrivit Agerpres.

ICCJ: Proiectul încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat

De asemenea, ICCJ a transmis că proiectul încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, deoarece duce la diminuarea poziţiei constituţionale a autorităţii judecătoreşti în raport cu celelalte puteri ale statului, fără a ţine seama de locul constituţional al justiţiei şi de rolul ICCJ în arhitectura instituţională a statului.

Instanţa supremă a avertizat că proiectul creează premisele unei influenţe excesive a puterii executive asupra statutului profesional şi a remuneraţiei personalului din sistemul judiciar.

Astfel, elemente esenţiale ale sistemului de salarizare, precum valoarea de referinţă utilizată la stabilirea salariilor, metodologia de evaluare a funcţiilor şi criteriile de încadrare în grade salariale, sunt transferate în competenţa Guvernului, fără stabilirea prin lege a unor criterii obiective şi verificabile şi fără participarea instituţională a autorităţii judecătoreşti, respectiv a CSM.

În acest context, ICCJ consideră că magistraţii ar trebui să beneficieze de o lege specială a salarizării.

„Încălcarea garanţiilor constituţionale ale independenţei justiţiei prin afectarea independenţei financiare a magistraţilor. Sub un prim aspect, în ceea ce priveşte puterea judecătorească, faptul că art. 205 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 303/2022 prevede că salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială nu reprezintă doar o regulă formală de legiferare, ci este expresia unei garanţii instituţionale a independenţei autorităţii judecătoreşti.

În consecinţă, singura soluţie legislativă posibilă este adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru sistemul judiciar, întrucât numai în acest mod poate fi garantat principiul independenţei financiare a judecătorilor şi procurorilor”, consideră Instanţa supremă.

ICCJ a enumerat alte principii pe care noua lege de încalcă: principiul securităţii juridice şi al protecţiei încrederii legitime; principiul legalităţii şi a exigenţelor privind calitatea legii; principiul egalităţii şi a criteriului diferenţierii obiective a salarizării; principiul proporţionalităţii; principiul ierarhizării funcţiilor judiciare şi a criteriului nivelului instanţei sau parchetului: Criteriile legale de ierarhizare a funcţiilor prin necorelarea salarizării cu complexitatea, responsabilitatea şi experienţa profesională.

Citește și: ICCJ dă în judecată guvernul pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților