Lideri din întreaga lume arabă se reunesc în capitala Egiptului, marți, pentru un „summit de urgență”, menit să contureze o poziție unitară împotriva propunerii recente a președintelui american Donald Trump față de viitorul Fâșiei Gaza.

Euronews notează că planurile controversate ale liderului de la Casa Albă vizează „preluarea” enclavei și strămutarea celor aproximativ 2,1 milioane de locuitori, pentru a crea o „riviera a Orientului Mijlociu”.

"Aceste summituri de urgență au loc frecvent atunci când apare o problemă regională importantă”, declară academicianul și analistul palestinian Tahani Mustafa.

Summitul a fost amânat joia trecută, din cauza unei participări care se anunța a fi redusă.

Chiar și acum, delegațiile vor merge la negocieri cu perspective foarte diferite și cu așteptări contradictorii.

Niciun loc de refugiu

Deși fiecare delegație are priorități proprii, două dintre cele mai preocupate să formuleze un plan sunt Iordania și Egiptul.

Cairo, care găzduiește reuniunea, a elaborat un „plan cuprinzător” pentru reconstrucția imediată a Fâșiei Gaza, fără evacuarea populației palestiniene.

Unul dintre motivele majore pentru care aceste două țări insistă asupra unei propuneri alternative este că ar fi cele mai afectate de planurile de strămutare ale lui Donald Trump. Peninsula Sinai din Egipt și Iordania au fost menționate ca posibile destinații pentru milioane de palestinieni care să fie dislocați din Fâșia Gaza.

Profesorul egiptean Khaled Fahmy, de la Universitatea Tufts, consideră că această propunere este imposibil de pus în aplicare.

„Președintele egiptean Abdul Fattah al-Sisi s-a opus ferm acestui plan încă de la începutul războiului, chiar înainte de anunțurile lui Trump”, a explicat el. „Planul privind Sinaiul este exclus, din perspectiva Egiptului”, a adăugat expertul.

Egiptul s-a confruntat cu crize economice în ultimii ani, iar un aflux masiv de refugiați, dintre care unii ar putea fi membri ai grupării islamiste Hamas, este văzut ca un risc suplimentar, atât economic, cât și de securitate.

Presa israeliană a relatat că Egiptul a început să stocheze drone în Peninsula Sinai și a construit un al doilea zid de securitate la punctul de trecere Rafah, care face legătura cu Fâșia Gaza.

„Îngrijorarea nu este doar că nu au capacitatea operațională de a integra acești refugiați, ci mai ales că nu doresc ca acest conflict să se extindă pe teritoriul lor”, a declarat Tahani Mustafa.

În ceea ce privește Iordania, regatul a fost, încă din 1948, destinația a numeroși palestinieni strămutați. Agenția ONU pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA) estimează că în această țară există 2,2 milioane de refugiați palestinieni înregistrați, dar numărul real ar putea fi chiar mai mare.

Autoritățile iordaniene nu doresc să accepte mai mulți refugiați, mai ales că o mare parte a populației este „profund atașată de cauză” și ar considera inacceptabilă strămutarea forțată a palestinienilor.

După cum afirmă Tahani Mustafa, pentru aceste state „Palestina este acum la fel de mult o problemă internă, cât și una regională”.

În plus, atât Iordania, cât și Egiptul resimt pierderea miliardelor de dolari din finanțarea oferită de USAID, ceea ce ridică întrebarea despre cât de mult vor fi dispuse să accepte presiunile lui Donald Trump.

Interese financiare

Alți actori importanți ai summitului provin din zona Mării Roșii și au obiective diferite.

Pe plan diplomatic, Qatarul a jucat un rol esențial în negocierile de încetare a focului atât pe parcursul acestui conflict, cât și în confruntările anterioare dintre Israel și Hamas.

Unul dintre motivele acestei influențe este faptul că liderii Qatarului i-au găzduit pe cei politici ai Hamas, menținând în același timp relații strânse cu intermediari americani pentru Israel.

Emiratele Arabe Unite (EAU), unul dintre cei mai apropiați aliați regionali ai Israelului, au semnat un acord de normalizare a relațiilor diplomatice în timpul administrației Trump, ceea ce a generat critici privind marginalizarea cauzei palestiniene.

Cu toate acestea, de la izbucnirea războiului Israel-Hamas în 2023, EAU și-au exprimat în mod repetat sprijinul pentru palestinieni.

Totuși, EAU au fost reticente în a oferi ajutor financiar pentru reconstrucție și, potrivit lui Khaled Fahmy, au „susținut ideea relocării voluntare” a palestinienilor. În mod public, însă, aceste propuneri sunt puțin probabil să obțină susținere largă.

În regiune, Arabia Saudită rămâne un actor extrem de influent, atât din punct de vedere diplomatic, cât și financiar.

Prințul moștenitor Mohammed bin Salman are o relație strânsă cu Donald Trump, dar țara sa nu a semnat Acordurile Abraham de normalizare a relațiilor cu Israelul.

„Arabia Saudită a încercat să mențină cauza palestiniană în centrul negocierilor pentru normalizarea relațiilor,” explică Tahani Mustafa, subliniind că această poziție „nu are legătură cu relația sa cu Israelul, ci mai degrabă cu ceea ce poate obține de la americani” – principalul aliat internațional al Riadului.

Rolul Autorității Palestiniene

Autoritatea Palestiniană va fi prezentă la summit, însă mulți se întreabă câtă influență mai are.

„Din păcate, reprezentarea sa este concentrată într-o singură instituție, condusă de un singur om și doi locotenenți ai săi”, remarcă Tahani Mustafa.

Cu toate acestea, Riccardo Fabiani, director de proiect pentru Africa de Nord la think tank-ul International Crisis Group, consideră că summitul nu trebuie subestimat, descriindu-l drept „o mișcare diplomatică delicată, dar esențială, pentru a încerca să se construiască o coaliție.”

Citete și: Statele arabe și ONU condamnă blocada impusă de Israel asupra ajutorului pentru Fâșia Gaza