Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat progresele înregistrate în negocierile cu reprezentanții Statelor Unite, după două zile de discuții la Berlin, în timp ce liderii europeni s-au angajat să vină în sprijinul Kievului în cazul unui viitor atac al Rusiei, cu scopul de a pune capăt unui ciclu de agresiune care durează de peste un deceniu.

Cu toate acestea, rămân întrebări legate de teritorii și de modul concret în care ar urma să funcționeze garanțiile de securitate, în special cele oferite de SUA.

Liderii europeni au salutat, la rândul lor, rezultatele reuniunii, prezentând un set de măsuri de sprijin care ar include „forță armată, informații și asistență logistică, acțiuni economice și diplomatice”, notează Euronews.

Într-o declarație comună publicată luni seara, liderii europeni au oferit cea mai detaliată schiță de până acum a garanțiilor de securitate pe care sunt dispuși să le ofere Ucrainei.

Printre acestea se numără „sprijin susținut și semnificativ” pentru forțele armate ale Ucrainei, care ar urma să numere aproximativ 800.000 de militari în timp de pace, o „forță multinațională” condusă de europeni, desfășurată pe teritoriul Ucrainei, care să se bazeze pe activitatea „Coaliției celor dispuși”, un mecanism condus de Statele Unite pentru monitorizarea și verificarea unui eventual armistițiu, un „angajament cu caracter juridic” de restabilire a păcii în cazul unui viitor atac armat, care să permită fiecărui stat să decidă modul în care dorește să sprijine Ucraina și investiții în redresarea și reconstrucția Ucrainei, cu menținerea activelor Băncii Centrale a Rusiei în continuare blocate.

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană

Declarația a fost semnată de cancelarul german, Friedrich Merz, premierul danez, Mette Frederiksen, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul italian, Giorgia Meloni, premierul olandez, Dick Schoof, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, prim-ministrul Poloniei Donald Tusk, premierul suedez Ulf Kristersson și premierul britanic Keir Starmer.

Documentul a fost semnat și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, António Costa, rămânând deschis și altor state care doresc să îl susțină.

„În orice acord, nimic nu este stabilit până când totul nu este stabilit, iar toate părțile trebuie să lucreze intens pentru a ajunge la o soluție care să asigure o încetare durabilă a luptelor”, se arată în declarație.

La reuniunea de două zile de la Berlin au participat și trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, care s-au întâlnit cu Zelenski duminică. Luni, liderii europeni s-au alăturat celei de-a doua runde de discuții.

„Sunt recunoscător că am lucrat cu adevărat foarte bine împreună”, a scris Volodimir Zelenski pe rețelele sociale.

„Există unele lucruri care, în opinia mea, sunt distructive și cu siguranță nu ne-ar ajuta. Este important că ele nu mai apar în noile versiuni ale documentelor. Contează, pentru că demnitatea contează”, a adăugat el.

Zelenski a afirmat că teritoriile reprezintă cea mai dificilă problemă a negocierilor, din cauza diferențelor majore față de Rusia, care dorește să ocupe cât mai mult teritoriu posibil.

„Cred că partea americană, acționând ca mediator, va propune diverse etape pentru a încerca să găsească cel puțin o formă de consens”, a spus el.

„Vom face tot ce este posibil pentru a găsi răspunsuri clare la întrebările legate de garanțiile de securitate, teritorii și fondurile necesare pentru reconstrucția Ucrainei”, a conchis liderul de la Kiev.

Presiuni asupra Moscovei

În declarația comună, liderii europeni au subliniat că orice decizie privind teritoriile trebuie să fie luată de poporul ucrainean, „odată ce garanții de securitate solide sunt efectiv puse în aplicare”, și au promis sprijin pentru Zelenski dacă acesta va decide organizarea unui referendum.

„Frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”, au transmis liderii europeni, care au cerut Rusiei să „demonstreze voința de a lucra pentru o pace durabilă”, acceptând planul de pace promovat de Casa Albă și instituind un armistițiu – un pas esențial pe care președintele rus Vladimir Putin a refuzat în mod repetat să îl facă.

De remarcat că declarația nu conține un termen fix pentru aderarea Ucrainei la UE, după ce anterior apăruseră informații potrivit cărora data ar fi fost ianuarie 2027. Comisia Europeană subliniază că procesul trebuie să rămână bazat pe merit, în funcție de evoluția fiecărui stat candidat.

„Orice acord ar trebui să protejeze securitatea și unitatea pe termen lung ale spațiului euro-atlantic și rolul NATO în asigurarea unei descurajări solide”, se mai arată în document. „Orice elemente care afectează UE și NATO vor fi discutate în cadrul UE și, respectiv, NATO.”

O sursă apropiată negocierilor de la Berlin a salutat faptul că Statele Unite au acceptat să participe la garanțiile de securitate, având în vedere capacitățile militare și de informații pe care europenii nu le pot egala încă.

„SUA vor fi elementul de sprijin decisiv și vor furniza informații și capacități de sprijin aerian pe care nimeni altcineva nu le poate oferi”, a declarat sursa pentru Euronews, precizând că principalul centru de operațiuni va fi armata ucraineană, susținută de forța multinațională a „Coaliției celor dispuși”.

„Fiecare stat va decide ce va face în Ucraina în cadrul acestui aranjament, dar se așteaptă să fie o implicare pe mai multe domenii: terestru, maritim, aerian, cibernetic și spațial.”

Avansul diplomatic de la Berlin are loc cu doar câteva zile înainte ca liderii UE să se reunească la Bruxelles, într-un summit crucial în care vor decide cum să strângă 90 de miliarde de euro pentru finanțarea nevoilor bugetare și militare ale Ucrainei în 2026 și 2027.

Principala propunere aflată pe masă este un împrumut de reparații fără dobândă, bazat pe activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Inițiativa se lovește însă de opoziția Belgiei, principalul custode al fondurilor, și de rezerve exprimate de Italia, Bulgaria, Malta și Cehia, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aprobării sale.

„Înțeleg îngrijorările. Nu le împărtășesc”, a declarat Friedrich Merz luni. „Dar sper foarte mult ca Belgia, țara cea mai afectată de această decizie, să facă un pas în direcția corectă alături de noi. Este necesar să sprijinim Ucraina”, a adăugat liderul executivului de la Berlin.

Citește și: Ucraina anunță că a aruncat în aer un submarin rusesc într-un atac cu drone subacvatice