Liderii europeni se îndreaptă spre Armenia pentru două summituri fără precedent într-o țară considerată mult timp cel mai apropiat aliat al Rusiei din regiune.

Potrivit BBC, pentru acest stat cu mai puțin de trei milioane de locuitori, momentul simbolic este uriaș.

Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice, promovată de Vladimir Putin, iar Moscova deține o bază militară pe teritoriul său.

Luni, peste 30 de lideri europeni, alături de prim-ministrul Canadei, participă la summitul Comunității Politice Europene (EPC), organizat în capitala Erevan. Marți va avea loc primul summit bilateral UE-Armenia, la care vor participa președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa.

Armenia depinde în mare măsură de Rusia pentru resursele energetice. Țara cumpără gaze rusești la un preț preferențial - aspect subliniat de Putin în timpul vizitei premierului armean Nikol Pașinian la Moscova, pe 1 aprilie. Rusia vinde gaze Armeniei cu 177,50 dolari pentru 1.000 de metri cubi, comparativ cu aproximativ 600 de dolari în Europa.

De la aliat fidel al Rusiei, la deschidere spre Europa

Schimbarea de direcție a Armeniei a fost determinată de războiul din 2023 cu Azerbaidjan. Atunci, Baku a lansat o ofensivă rapidă pentru a prelua controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, determinând plecarea a peste 100.000 de armeni etnici.

Rusia, care avea trupe de menținere a păcii în zonă, nu a intervenit, iar nici Organizația Tratatului de Securitate Colectivă nu a reacționat la incursiunile anterioare ale Azerbaidjanului. „Am realizat că arhitectura de securitate în care ne aflam nu funcționa”, a declarat pentru BBC Sargis Khandanian, președintele comisiei pentru relații externe din parlamentul armean.

În acest context, Uniunea Europeană a început să joace un rol tot mai activ. În 2022, a mediat un acord de recunoaștere a frontierelor și a desfășurat o misiune civilă de monitorizare la granița cu Azerbaidjanul. „Prezența fizică a UE a schimbat percepțiile cetățenilor noștri”, a spus Khandanyan, subliniind creșterea sprijinului public pentru apropierea de Europa.

În martie 2025, parlamentul armean a adoptat o lege pentru lansarea procesului de aderare la UE.

Un proces de pace fragil și tensiuni diplomatice

În paralel, procesul de pace cu Azerbaidjanul a înregistrat progrese. În august 2025, liderii celor două țări au semnat la Casa Albă un acord istoric, în prezența președintelui american Donald Trump, menit să pună capăt conflictului de durată. A fost anunțat și un coridor regional de conectivitate, menit să lege regiunea de piețele europene.

Totuși, relațiile rămân fragile. Parlamentul azer a suspendat recent legăturile cu Parlamentul European, în urma unei rezoluții privind dreptul de întoarcere al armenilor din Nagorno-Karabah și eliberarea prizonierilor armeni.

În același timp, apropierea Armeniei de UE a iritat Moscova. Într-o întâlnire la Kremlin, Putin a subliniat că aderarea la UE este incompatibilă cu apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică.

Presiuni și amenințări hibride

Cu doar câteva zile înainte de summituri, Rusia a interzis importurile de apă minerală din Armenia, într-un gest interpretat drept presiune economică. Experții vorbesc și despre o intensificare a amenințărilor hibride: blocaje la frontieră, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.

Uniunea Europeană a aprobat recent o nouă misiune civilă în Armenia pentru următorii doi ani, menită să combată dezinformarea, atacurile cibernetice și fluxurile financiare ilegale, mai ales în contextul alegerilor parlamentare programate în iunie.

Oficialii europeni avertizează că instituțiile democratice din Armenia sunt funcționale, dar supuse unor presiuni semnificative, inclusiv din exterior.

Deși liderii europeni merg la Erevan cu promisiuni privind liberalizarea vizelor și sprijin civil, nu există încă un calendar clar pentru aderarea la UE, nici garanții de securitate sau alternative la gazul rusesc.

În aceste condiții, Armenia continuă să navigheze între Est și Vest, într-un echilibru fragil care rămâne departe de a fi stabil.

România, reprezentată de Nicușor Dan la Erevan

Preşedintele Nicuşor Dan participă, luni, la Erevan, la cea de-a 8-a ediţie a summitului Comunităţii Politice Europene (CPE).

Liderul de la Palatul Cotroceni va lua parte, alături de preşedinta Maia Sandu, la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfăşura în cadrul reuniunii.

Creat în 2024, la iniţiativa comună a României şi Franţei, acest grup are ca obiectiv consolidarea sprijinului internaţional acordat Republicii Moldova.

''Mâine (luni - n. red) voi organiza o discuţie informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securităţii energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali'', a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

El a menţionat că va co-prezida, alături de preşedintele Muntenegrului, Jakov Milatovic, o masă rotundă pe tema dezinformării şi ameninţărilor hibride.

Nicuşor Dan s-a deplasat duminică, în Armenia, împreună cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit imaginilor postate pe Facebook de şeful statului.