Cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite au declarat sfârșitul ordinii globale conduse de Washington, marți, concluzionând că presiunile constante exercitate de președintele Donald Trump au scos la iveală defectele fatale ale acestui sistem.

Potrivit publicației americane Axios, au apus vremurile în care liderii lumii pășeau cu prudență în jurul liderului de la Casa Albă.

Primul său an de mandat, care a culminat cu actuala criză, a cristalizat temerile că vechea ordine internațională nu mai poate fi salvată.

„A fi un vasal fericit este una. A fi un sclav nefericit este cu totul altceva”, a declarat premierul Belgiei, Bart De Wever, referindu-se la amenințările lui Trump privind impunerea de tarife din cauza Groenlandei, insulă strategică pe care și-o dorește.

„Dacă cedezi acum, îți pierzi demnitatea”, a adăugat el.

Retorica neobișnuit de dură a dominat Forumul Economic Mondial, unde Donald Trump urmează să sosească miercuri, într-un climat deja tensionat diplomatic și instabil pe piețele financiare.

În prim-plan

Președinta Comisiei Europene a comparat ostilitatea președintelui american față de aliați cu „șocul Nixon” din 1971, momentul în care SUA au zguduit ordinea economică postbelică renunțând la etalonul aur.

Ursula von der Leyen a cerut o „independență permanentă” față de Statele Unite, avertizând că așteptarea unei reveniri la normal după Trump nu va face decât să adâncească vulnerabilitatea Europei.

Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat „acumularea nesfârșită de tarife” ale lui Trump drept „fundamental inacceptabilă”, mai ales atunci când acestea sunt folosite ca „instrument de presiune asupra suveranității teritoriale”.

Imaginea de ansamblu

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a oferit cel mai tranșant verdict, afirmând în fața participanților de la Davos: „Să fie clar: ne aflăm într-o ruptură, nu într-o tranziție.”

„Știam că povestea ordinii internaționale bazate pe reguli era parțial falsă. Că cei puternici se sustrag regulilor când le convine. Că regulile comerțului sunt aplicate asimetric. Că dreptul internațional se aplică diferit, în funcție de cine este acuzatul sau victima”, a spus Carney.

El a adăugat că această „ficțiune” a funcționat doar pentru că hegemonia americană furniza bunuri publice globale – de la libertatea navigației și până la stabilitatea financiară.

„Această înțelegere nu mai funcționează”, a avertizat premierul canadian, afirmând că marile puteri folosesc acum integrarea economică drept armă.

Un oficial canadian a declarat pentru Axios că, deși Carney nu a menționat direct SUA sau pe Trump, mesajul său a vizat clar acțiunile recente ale președintelui american. Discursul său a fost întâmpinat cu aplauze în picioare.

Printre rânduri

Un fost oficial american apropiat liderilor europeni a declarat pentru Axios că ofensiva lui Trump privind Groenlanda „a trecut o linie roșie pentru europeni pentru prima dată” și că mulți cred că acesta este ultimul moment în care pot reacționa ferm.

UE analizează un pachet de tarife de represalii în valoare de 93 de miliarde de euro, iar Macron a spus că blocul „nu ar trebui să ezite” să folosească Instrumentul Anti-Coerciție, un mecanism puternic conceput inițial pentru a contracara presiunile economice ale Chinei.

„Este o nebunie că s-a ajuns aici”, a spus președintele francez. „Dar este o consecință a impredictibilității și agresivității inutile”, a adăugat liderul de la Paris.

O ruptură vizibilă și dincolo de comerț

Singura țară europeană care a aderat la nou-înființatul Consiliu al Păcii (Board of Peace) al lui Trump este Ungaria, fapt care ilustrează gradul de deteriorare a încrederii și reticența aliaților de a legitima inițiativele liderului american.

Până acum, consiliul a atras sprijin din partea Albaniei, Belarusului, Qatarului, Bahrainului, Emiratelor Arabe Unite și Marocului.

Ce urmează

Trump a anunțat că va avea o întâlnire cu secretarul general NATO, Mark Rutte, pentru a discuta despre Groenlanda, însă mulți dintre liderii-cheie nu vor fi prezenți.

Macron a părăsit Elveția marți, fără a se întâlni cu Trump.

Nu este clar dacă liderii Germaniei sau Marii Britanii vor participa la forumul de la Davos. Premierul Danemarcei a ales să nu facă deplasarea la formum.

Între timp, Europa își consolidează prezența militară în Groenlanda, iar premierul insulei și-a avertizat populația să se pregătească pentru un posibil conflict.

În paralel, emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit la Davos cu Kirill Dmitriev, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, pentru discuții despre războiul din Ucraina.

Oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri că Rusia nu dă semne reale că dorește pacea, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu intenționează, deocamdată, să vină la Davos, în contextul unor atacuri masive rusești care au lăsat zone întinse fără apă și electricitate, în plină iarnă.

„Nu mai are rost să fim blânzi”, a declarat premierul belgian. „Dacă cineva spune: «Vreau să vă iau teritoriu NATO sau pornesc un război comercial», atunci vom porni și noi un război comercial”, a punctat Bart De Wever.

Citește și: Președintele Nicușor Dan analizează implicațiile participării în Consiliul pentru Pace