Provocările cu care se confruntă presa și oportunitățile din epoca online și a inteligenței artificiale au fost dezbătute la cea de-a XVII-a ediție a Forumului Media din Sud-Estul Europei (South East Europe Media Organisation).

Găzduit de capitala albaneză, Tirana, evenimentul a reunit aproape 200 de jurnaliști din 30 de țară, între care și România.

Participanții la conferință au subliniat și importanța serviciilor publice de media ca furnizor de conținut de calitate, pledând pentru finanțarea serioasă a acestora.

"Aproape toți vorbitorii, pentru că nu pot să spun toți participanții, am fost peste 200 de oameni aici, dar toți cei care au luat cuvântul au fost unanim de partea supraviețuirii jurnalismului. Ceea ce și eu cred că se va întâmpla, pentru că vom învinge cei care vom rămâne în profesie, vom învinge acea convingere care există în rândul unei categorii de public, că există o “news fatigue”, o oboseală de știri care te face să oprești televizorul, să nu mai urmărești știrile, să nu te mai intereseze actualitatea. Eu nu cred că asta trebuie să supraviețuiască. Va supraviețui jurnalismul de calitate, de care este nevoie, și cred că trebuie repetată această nevoie de jurnalism de calitate în continuare, pentru că am demonstrat-o inclusiv aici, la SEEMO , prin premiul pe care l-am decernat și anul acesta pentru jurnalism de investigație, împreună cu Inițiativa Central Europeană, unor jurnaliști care s-au dedicat unor zone de război. Ceea ce cred că este cel mai bun exemplu legat de această profesie și de supraviețuirea ei. Pentru că, iată, jurnalistul din teren, în special din zonele de conflict, nu va putea fi înlocuit niciodată de nicio inteligență artificială, de niciun robot, de nicio dronă. Ele îl vor putea ajuta ca unelte, ca mijloace tehnice, dar nu vor înlocui emoția, nu vor înlocui simțurile pe care le are omul: văzul, auzul, mirosul, trăirea de la fața locului. Și asta trebuie să se întâmple oriunde, nu doar într-o zonă de război. E nevoie de jurnaliști care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor", spune jurnalista Marina Constantinoiu, membră în board-ul SEEMO (South East Europe Media Organisation).

Reglementarea și autoreglementarea profesiei a fost, de asemenea, subiect de dezbatere.

"Au fost dezbateri aprinse, și jurnaliștii întotdeauna se contrazic pe tema asta, pentru că este o linie extrem, extrem de fină care departajează ideea de autoreglementare de ideea de cenzură. Și aici există oarece temere din partea profesioniștilor, că dacă tot impunem această idee de autoreglementare, să nu cumva să cădem în autocenzură și cenzură până la urmă, din altă sursă în profesie. Și cred că ăsta a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte. Și pentru că am avut pe mână, ca să spun așa, un om politic și nu un oarecare, l-am avut pe premierul Albaniei, care este în pâine de trei mandate și anterior a fost primarul Tiranei, care aici la SEEMO, la dezbateri, a fost și vânat și vânător, s-a deschis o discuție despre reglementarea în zona de online. Sigur, aici au fost spiritele foarte încinse cu presa locală, chiar și cu jurnaliștii din regiune. Trebuie să menționez că SEEMO este o organizație dominată de țările din Balcani, pentru că aici a fost creată și ulterior s-a extins, dar predominant jurnaliști din țările din Balcani au fost și aici la conferințe și au fost și cei mai bătăioși în discuțiile cu premierul Albaniei. Reglementarea din online, iarăși spun că este a treia temă care a devenit subiect de discuții aici. Eu mărturisesc că sunt pentru reglementare în zona de online pentru că știu câte probleme sunt pe piața din România și cred că și în regiune sunt aceleași probleme comparativ cu zonele, cum sunteți dvs, reprezentanții unui serviciu public serios, care reprezentați profesia cu mai multă onoare", a adăugat Marina Constantinoiu, într-un dialog cu Maria Țoghină de la Radio România Actualități.

“Presa este inima democrației și pentru o democrație sănătoasă avem nevoie de media, de servicii publice de media puternice”, a declarat Michelle Roverelli, director pentru comunicare în cadrul European Broadcasting Union.

Jurnaliștii ar trebui să continue să utilizeze instrumentele de bază ale profesiei, să separe faptele de opinii și să atragă atenția asupra faptului că nu tot ceea ce este publicat în mediul online reprezintă jurnalism.

Conform datelor prezentate de reprezentantul EBU, în 90% din țările europene publicul consideră că serviciile publice de media sunt cele mai de încredere surse de informare, acestea fiind și cel mai mare HUB de conținut editorial din Europa (95%).

Nu în ultimul rând, jurnaliștii ar trebui să își asume rolul de a “traduce” informațiile științifice în conținut educațional simplu și accesibil pentru publicul larg pentru ca oamenii să înțeleagă impactul schimbărilor climatice asupra planetei.