Mercenarul Horațiu Potra, alături de fiul și nepotul acestuia, Dorian și Alexandru-Cosmin Potra, rămân în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a decis, vineri, menținerea acestei măsuri până la o nouă verificare, care va avea loc în termen de cel mult 30 de zile.

Cei trei au fost repatriați din Dubai pe 20 noiembrie 2025.

Potrivit soluției pe scurt publicate pe portalul instanțelor, Curtea de Apel a constatat „legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații Potra Horațiu, Potra Dorian și Potra Alexandru-Cosmin”, în baza prevederilor Codului de procedură penală. Instanța a decis menținerea arestului preventiv „până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile”.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată.

Horațiu Potra a fost arestat preventiv în 21 noiembrie 2025, fiind acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Aceeași măsură a fost dispusă și în cazul fiului și nepotului său.

Potra a fost reținut anterior în Dubai, în luna septembrie 2025, și a fost de acord cu revenirea în țară, fapt care a accelerat procedurile judiciare, în contextul în care România nu are un acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite.

Dosar cu acuzații de destabilizare a României

Horațiu Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu și alți 20 de inculpați, într-un dosar care vizează presupuse infracțiuni grave îndreptate împotriva ordinii constituționale și a securității naționale.

În rechizitoriu, procurorii arată că, în contextul deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-ar fi întâlnit „în condiții de clandestinitate” cu Horațiu Potra, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov.

Anchetatorii susțin că Potra, activ în zone de conflict internațional și implicat în recrutare și instruire paramilitară, l-ar fi susținut pe Georgescu atât în timpul campaniei electorale, cât și anterior acesteia.

Potrivit procurorilor, la întâlnirea de la Ciolpani ar fi fost discutat un plan prin care Potra și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare „acțiuni violente cu caracter subversiv”, menite să deturneze manifestațiile pașnice din acea perioadă.

Anchetatorii susțin că strategia urmărea, prin manipularea emoțiilor colective și exploatarea tensiunilor sociale, schimbarea ordinii constituționale sau îngreunarea exercitării puterii de stat. În acest context, procurorii afirmă că anumite acțiuni ale lui Călin Georgescu ar fi contribuit la întărirea „rezoluției infracționale” a lui Horațiu Potra.

Arme și materiale periculoase, descoperite în urma controalelor

Conform anchetei, Horațiu Potra ar fi organizat un grup paramilitar format din 21 de persoane, care ar fi urmat să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme pentru a declanșa proteste ce urmau să fie deturnate în acțiuni violente. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre în mai multe localități din județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în Capitală.

În urma controalelor, au fost descoperite cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, boxuri, topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau chiar decese.

Procurorii concluzionează că acțiunile celor 22 de inculpați au pus în pericol securitatea națională, prin crearea unei stări de risc la adresa ordinii constituționale și a valorilor fundamentale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Fost candidat la prezidenţiale, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

În acelaşi dosar, printre cei 21 de inculpați se numără și mercenarul Horaţiu Potra.

Procurorii susţin că acesta şi grupul său urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, pentru a crea haos.

Citește și: Fostul ministru Daniel Chițoiu, condamnat la 4 ani de închisoare cu executare