Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat, joi, 2 octombrie, că tentativele de încălcare a măsurilor restrictive ale Uniunii Europene și încălcările propriu-zise devin infracţiuni şi pot fi sancţionate cu închisoare de până la cinci ani sau chiar 12 ani, în cazuri agravante.

Guvernul a adoptat, joi, un proiect de lege care vizează alinierea cadrului normativ naţional la normele europene. Proiectul modifică OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. Totodată, asigură transpunerea Directivei (UE) 2024/1226 privind definirea infracţiunilor şi a sancţiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii.

Potrivit ministrului Afacerilor Externe, proiectul de lege, iniţiat alături de Ministerul Justiţiei, va fi transmis Parlamentului în procedură de urgenţă şi urmează să fie adoptat până la sfârșitul anului.

Acest proiect de lege vizează „o mai bună reglementare” împotriva celor care încearcă „să eludeze sancţiunile” stabilite la nivelul Uniunii Europene.

„Mai ales în contextul conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat deja 18 pachete de sancţiuni şi urmează să adopte în curând pachetul de sancţiuni nr. 19. De altfel, aceste pachete de sancţiuni sunt şi parte importantă a discuţiilor şi acţiunilor comune între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

Transpunerea directivei era obligatorie pentru România. Noi avem de altfel termen până la sfârşitul lunii noiembrie pentru a asigura adoptarea proiectului legislativ în Parlament”, a declarat Oana Ţoiu într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

Ministrul Afacerilor Externe: Proiectul de lege vizează un efect de descurajare

De asemenea, ministrul Afacerilor Externe a subliniat că proiectul vizează generarea unui „efect de descurajare” împotriva celor care fac parte din reţele teroriste sau care finanţează conflicte militare. În plus, este vizat un „efect de descurajare a investiţiilor care provin din regimuri ostile' intereselor României şi ale Uniunii Europene.

„Prin această lege România demonstrează încă o dată că suntem un partener de încredere, stabil şi predictibil, şi că nu suntem deloc o jurisdicţie care poate să fie percepută ca fiind o jurisdicţie care tolerează aceste tipuri de comportamente sau investiţii. Ce se schimbă în mod esenţial? Trecerea de la contravenţie la infracţiune.

Dacă până în acest moment tentativele sau acţiunile de eludare a sancţiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijenţă, din acest moment devin fapte grave, cu pedeapsă de închisoare de la unu la cinci ani. În cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani. Competenţa este transferată la DIICOT”, a precizat ea.

Ministrul Afacerilor Externe a menţionat că înăsprirea pedepselor va avea un efect „de consolidare a poziţiei României ca partener de încredere” în cadrul Uniunii Europene.

„În cazul abaterilor minore, creşte şi aici cuantumul amenzilor contravenţionale la un prag de 10.000 - 100.000 de lei, pentru a descuraja orice abatere. Precum şi confiscarea obligatorie a bunurilor şi fondurilor implicate în infracţiuni.

Legea include şi o perspectivă modernă, în sensul în care include în mod explicit criptoactivele în definiţia fondurilor, închizând astfel o vulnerabilitate majoră, exploatată pentru a muta banii în afara sistemului financiar tradiţional”, a explicat Oana Ţoiu.

Ea a adăugat că legea penală română se va aplica cetăţenilor şi firmelor care încalcă sancţiunile Uniunii Europene, chiar şi în afara ţării, indiferent dacă fapta este sau nu pedepsită de legea din ţara respectivă.

Prin proiectul de lege, Consiliul Interinstituţional este desemnat drept organism naţional de coordonare, pentru a asigura un schimb de informaţii între ANAF, Vamă, Parchete şi alte instituţii responsabile.

„Un element foarte important pentru România este protecţia avertizorilor de integritate. Asigurăm protecţie, conform legii naţionale şi cerinţelor europene, pentru persoanele care raportează încălcări ale sancţiunilor, precum şi obligaţia de raportare statistică.

Ministerul Afacerilor Externe va publica, în transparenţă, date statistice privind investigaţiile şi condamnările, pentru a contribui atât la o imagine clară şi transparentă naţională, cât şi pentru a contribui la această imagine la nivel european”, a spus Oana Ţoiu.

Proiectul de lege se referă şi la comerţul cu bunuri restricţionate, importul, exportul, vânzarea, cumpărarea sau transportul bunurilor interzise.

„Aici, de exemplu, intră anumite produse militare sau tehnologii cu dublă utilizare, precum şi foarte clară categoria eludării şi ocolirii sancţiunilor prin ascunderea activelor, prin furnizarea de informaţii false sau prin neraportarea propriilor active”, a mai afirmat ministrul.

Citește și: Cămătăria, pedepsită cu închisoare de până la 5 ani