Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, a explicat joi, 6 martie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că relansarea industrială este o prioritate la nivel național, mai mult decât oricând, din cel puțin două motive.

Potrivit ministrului, primul motiv este pregătirea industriei româneşti pentru competitivitate pe plan european. Cel de-al doilea motiv este cel legat de cerinţele ce prind tot mai mult contur referitor la tranziţia verde şi digitalizare.

„Acestea sunt realităţi pe care nu le mai putem contesta şi trebuie să pregătim industria, în special industria prelucrătoare”, a spus Marcel Boloș, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Noi de aceea am încercat punctual, în cadrul programelor noastre de pe politica de coeziune, să gândim proiecte care să sprijine industria prelucrătoare. Azomureş-ul este exemplul cel mai recent în cadrul căruia am gândit proiect pentru ceea ce înseamnă modernizarea complexului de îngrăşăminte chimice, pentru a restarta componente din industria prelucrătoare a României.

De asemenea, am avut iniţiativa alocărilor de fonduri pentru ceea ce înseamnă Liberty Galaţi prin Programul Operaţional de Tranziţie Justă încât să putem sprijini industria siderurgică şi toate aceste programe trebuie continuate, fiindcă suntem la un moment de cotitură pentru ceea ce înseamnă activitatea industrială a României, iar alocările de fonduri rămân sursa principală pentru sprijinul investiţiilor în aceste ramuri industriale”, a adăugat ministrul.

Marcel Boloș: Producţia industrială a înregistrat un regres

De asemenea, Marcel Boloș a spus că din punct de vedere al dezvoltării economice şi din punct de vedere al dezvoltării industriale, în ultima perioadă, producţia industrială a înregistrat un regres. Potrivit ministrului, cele mai afectate ramuri sunt industria siderurgică, dar şi cea prelucrătoare.

„Motiv pentru care am şi încercat să gândim programe şi mai ales forme de sprijin pentru industria prelucrătoare încât prin accesarea de fonduri să putem să sprijinim industria prelucrătoare pentru ceea ce înseamnă tranziţia verde, pentru ceea ce înseamnă digitalizare. Este un efort pe care trebuie să îl facem în această perioadă de timp pentru a pregăti mediul de afaceri din perspectiva celor două cerinţe pe care le-am menţionat.

Şi sigur, mai mult ca oricând, programele guvernamentale trebuie să fie gândite pe termen lung, pentru a fi predictibile şi a sprijini ramurile industriale ale României, care sunt baza pentru a asigura o dezvoltare economică pe termen lung încât să fie competitive pe plan european”, a continuat ministrul.

Cum ar fi arătat România dacă nu ar fi fost membră UE

Marcel Boloș a subliniat că România anului 2007, cel al aderării la Uniunea Europeană, nu mai seamănă cu cea a anului 2025. Ministrul a vorbit despre ce s-ar fi întâmplat cu țara dacă nu ar fi fost parte din blocul comunitar.

„Acest lucru însemna pentru România, dacă ne uităm doar la ţările din jur, care nu sunt membre ale Uniunii Europene, o rămânere în urmă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii, a standardelor de locuire, a nivelului de trai.

Toate aceste fonduri, pe care de-a lungul timpului le-am atras, cele peste 100 de miliarde de euro care au intrat în România de la momentul aderării, astăzi se regăsesc în proiectele de investiţii publice, dar şi în sprijinul care a contat foarte mult pentru mediul de afaceri, dar şi pentru comunităţile locale.

Numai pentru comunităţile locale, bunăoară, în perioada de programare 2021-2027, adică actuala perioadă de programare, avem alocate 11 miliarde de euro, deci bani care ar trebui să se regăsească, cum spuneam, în nivelul de trai, dar şi în standardele de locuire ale oamenilor, şi de aceea fondurile europene au reprezentat pentru ţara noastră o şansă de creştere economică.

Dovada este astăzi şi nivelul PIB-ului pe cap de locuitor pe care îl avem, România trecând deja de 20.000 euro pe cap de locuitor, din punct de vedere al acestui indicator macroeconomic”, a explicat el.

România a primit 69 de miliarde de euro de la UE, sumă netă

Ministrul a subliniat faptul că România a primit de la Uniunea Europeană suma totală netă de 69 de miliarde de euro. Altfel spus, la cei 100 de miliarde de euro primiți de la UE, România a contribuit până în prezent cu 30 de miliarde de euro.

„Deci, avantajul acesta net al sumelor primite îl au aproape toate ţările care sunt în curs de dezvoltare şi care au acest avantaj al sumelor primite din fonduri europene. Deci, noi suntem, din acest punct de vedere, într-o situaţie favorabilă, raportat la contribuţia pe care o avem la Uniunea Europeană de la momentul integrării, aderării la Uniunea Europeană.

Şi, sigur, aici totul a depins de felul în care ne-am negociat destinaţia şi investiţiile care se fac din aceste fonduri. Şi, să nu uităm, o componentă importantă a acestor fonduri a fost alocată pentru resursele umane, alocările pentru ceea ce înseamnă pregătirea resursei umane, calificările, cursurile de calificare până în domeniul educaţiei sau al sănătăţii sunt toate alocări de fonduri care au contribuit la creşterea calităţii serviciilor publice, de educaţie şi de sănătate din România”, a mai spus Marcel Boloș.

Citește și: Conexiuni online de mare viteză, în aproape o mie de localități prin PNRR