Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, 23 februarie, că România susţine adoptarea de către Uniunea Europeană a celui de-al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care nu foloseşte în războiul său doar arme convenţionale, ci şi campanii de dezinformare ce au ca scop slăbirea blocului comunitar.

„O parte a discuţiei de astăzi este legată de campaniile de dezinformare şi de modul în care reuşim să gestionăm situaţia în interiorul UE pentru a crea o capacitate comună de a identifica, a împiedica şi a combate aceste campanii de dezinformare. România este o ţară care a trecut prin aceste experienţe şi care în acest moment vede un comportament neautentic.

Este foarte important de clarificat faptul că o minciună spusă online de milioane de ori reprezintă un risc semnificativ pentru democraţiile europene şi că Rusia nu foloseşte în războiul său doar arme convenţionale, dar în strategia sa de destabilizare a UE Moscova utilizează campanii de dezinformare prin care încearcă să slăbească Uniunea Europeană.

Românii au dat dovadă de această rezilienţă, dar nu putem lua asta ca pe o soluţie ce nu are nevoie de sprijin instituţional, mă refer la creşterea rezilienţei societăţii”, a spus Oana Țoiu, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE), potrivit Agerpres.

Oana Țoiu: Vedem o Rusie care ia o decizie contra cetăţenilor săi

Ea a subliniat importanţa creşterii investiţiilor în conectarea reţelei energetice, atât în contextul în care Moscova foloseşte energia ca armă, cât şi în perspectiva viitorului plan de reconstrucţie post-război a Ucrainei.

„Ceea ce am văzut în cei patru ani de război de agresiune neprovocat este nu doar un război pe care Rusia l-a început împotriva comerţului său, dar şi o Rusie care este împotriva propriilor cetăţeni, trimiţând la moarte sau având acum victime rănite în spitale peste 1 milion de cetăţeni ruşi.

Vedem o Rusie care ia o decizie contra cetăţenilor săi, o Rusie unde cetăţenilor le sunt stopate libertatea de exprimare şi toate lucrurile de care ne bucurăm în democraţia noastră.

Iată de ce vom discuta astăzi despre ceva ce este foarte important pe continentul european - modul în care recunoaştem şi ce facem pentru a împiedica interferenţa malignă, campaniile de dezinformare şi atacurile hibride care sunt contrare democraţiilor noastre”, a mai spus şefa diplomaţiei române.

Oana Țoiu a adăugat că trebuie să crească presiunea internaţională asupra Rusiei, care „trebuie să plătească pentru ceea ce a făcut”. În opinia sa, adoptarea unui nou set de sancţiuni UE împotriva Moscovei este strategia corectă, iar Uniunea Europeană trebuie să se asigure că Rusia nu îşi crește profiturile.

„De asemenea, o cerere a cetăţenilor noştri, în fiecare ţară membră, este ca povara să fie transferată pe umerii agresorilor. Aşadar, am încredere că acest lucru ne va conduce la decizia corectă. Sunt sigură că asta se va întâmpla zilele acestea; acesta este categoric obiectivul, dar fiecare ţară are propria poziţie la momentul actual.

Am văzut situaţii similare în trecut şi le-am depăşit. Iată de ce este numit al 20-lea pachet de sancţiuni. Nu sunt sigură când se va întâmpla asta, dar UE va rămâne fermă”, a adăugat ministrul Oana Ţoiu înaintea reuniunii CAE, referitor la poziţiile unor ţări membre cu privire la sancţiunile contra Rusiei.

Miniştrii de Externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, reuniţi luni la Bruxelles, încearcă să adopte al 20-lea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, după ce ambasadorii statelor membre nu au reuşit să ajungă săptămâna trecută la un acord pe această temă.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reafirmat că acest obiectiv pare dificil de atins luni, după ce în ajun ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa va bloca o decizie în această privinţă pe motiv că Ucraina a blocat tranzitul petrolului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba.

Uniunea Europeană a impus Rusiei până acum 19 pachete de sancţiuni individuale şi economice, precum şi măsuri diplomatice şi restricţii în materie de vize.

Măsurile au fost concepute pentru a atinge obiectivul de politică al blocului comunitar de a se pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, prin creşterea la maximum a presiunii asupra Moscovei şi prin folosirea tuturor instrumentelor disponibile pentru a diminua capacitatea Rusiei de a-şi desfăşura invazia pe teritoriul ucrainean.

Citește și: Președintele Consiliului European: UE vrea să înceapă cât de curând posibil negocierile privind aderarea Ucrainei