Consumatorii vulnerabili vor primi în continuare ajutor pentru plata facturilor la energie, după data de 1 iulie, odată cu liberalizarea pieţei, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja.

Ministrul a precizat, într-un raport publicat duminică, 15 iunie, pe pagina sa de Facebook, că mecanismul general de plafonare a preţurilor va fi înlocuit după data de 1 iulie cu o abordare mai direcţionată, mai eficientă şi mai corectă social.

„România nu trebuie să lase pe nimeni în urmă. Suntem obligaţi să utilizăm şi soluţii pe termen scurt pentru cei mai vulnerabili - aşa cum sunt deciziile de plafonare a preţurilor - alături de strategii pe termen mediu şi lung, inclusiv pentru creşterea eficienţei energetice a locuinţelor. (...)

În data de 11 iunie 2025, a fost pus în consultare publică Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflaţi în situaţia de sărăcie energetică. Mecanismul general de plafonare a preţurilor la energie va fi înlocuit cu o abordare mai direcţionată, mai eficientă şi mai corectă social.”, arată documentul.

Astfel, persoanele care se încadrează în anumite praguri de venit sau condiţii sociale vor primi un sprijin lunar sub formă de tichet pentru plata facturii la energie electrică.

Potrivit sursei citate, se acordă sprijin pentru o persoană singură cu un venit lunar de maxim 2.574 lei, echivalent cu salariul minim pe economie, familiilor cu mai mulţi membri, cu un venitul net lunar/membru de maxim 1.784 lei, precum şi familiilor numeroase, cu mai mult de trei copii, celor monoparentale sau persoanelor cu dizabilităţi ori afecţiuni grave.

„Am spus de la început că niciun român care are cu adevărat nevoie nu va fi lăsat în urmă. Iar acum punem în practică acest angajament printr-un mecanism nou şi corect de sprijin, ţintit către cei vulnerabili. Este un sistem prin care ajutorul public merge exact acolo unde contează cel mai mult: în casele românilor care nu-şi permit să plătească energia din veniturile proprii”, mai arată raportul.

Sebastian Burduja a subliniat că duminică se împlinesc doi ani de când a preluat conducerea Ministerului Energiei, acesta fiind motivul pentru care prezintă un „bilanţ de ministru”.

„Astăzi se împlinesc doi ani de când am preluat conducerea Ministerului Energiei. Aşa cum v-am obişnuit, vin în faţa dumneavoastră cu darea de seamă. Întotdeauna am considerat că este o chestiune de bun simţ, indiferent că a fost vorba despre activitatea din Parlament, de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării sau acum, la Energie, să vă prezint faptele noastre.

Ce am făcut concret, cu proiecte, cu cifre, pentru a onora încrederea dumneavoastră. Am spus din prima zi că am trei priorităţi: investiţii, investiţii, investiţii. Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente pentru a face saltul către o Românie independentă energetic, modernă şi respectată la nivel internaţional.

Am promis că vom pune energia pe primele locuri în agenda naţională - ca pilon de securitate, dezvoltare şi creştere economică care să servească generaţiilor următoare”, a scris Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.

Sebastian Burduja: În doi ani de mandat au fost atrase 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile

Potrivit ministrului Energiei, în cei doi ani ai săi de mandat au fost atrase 14 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru producţie, stocare, reţele, toate componentele sistemului energetic naţional.

„Aceste fonduri au mobilizat finanţări private de încă pe-atât. 30 de miliarde euro pentru energia României de astăzi şi mai ales de mâine. Este singura cale pentru a fi proprii noştri stăpâni, cu energie sigură şi facturi mai mici. A fost nevoie de un restart. Iar acest restart a venit. În 2 ani cât în 10.

În anul 2024 am conectat la Sistemul Energetic Naţional 1.251 MW, mai mult decât între 2016 şi 2023 la un loc. Iar anul acesta, până la 31 mai 2025, încă 594 MW produc energie şi livrează în reţea. În total peste 1800 MW, cât în aproape un deceniu. Acest raport nu este despre mine. Este despre o echipă minunată şi rezultatele ei. Este despre o Românie care vrea mai mult, merită mai mult şi poate mai mult”, a mai scris ministrul.

Ministrul Energiei a făcut un „Top 10 realizări” în aceşti doi ani de mandat. Pe primul loc a situat „Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025-2035-2050, după 17 ani”, urmată de „atragerea a 14 miliarde euro fonduri nerambursabile pentru investiţii fără precedent în sistemul energetic naţional”.

Pe locul al treilea se află „semnarea contractului de 3,2 miliarde euro pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă”, cu un termen de finalizare estimat între 2031 și 2032.

De asemenea, ministrul Energiei a menţionat că peste 1.800 MW noi au fost conectaţi la sistem în doi ani, cât în aproape un deceniu anterior.

Pe de altă parte, facturile au fost ţinute sub control, prin plafonarea preţurilor la energie. Astfel, România, s-a menţinut în top 5 cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană la energie. „După 1 iulie, continuăm cu sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Nimeni nu va fi lăsat în urmă!”, a mai scris ministrul.

Sebastian Burduja a mai făcut referire la finalizarea listării Hidroelectrica - cel mai mare succes bursier din lume în 2023 şi demararea forajului la Neptun Deep, care va aduce peste 20 miliarde euro la buget şi dublarea producţiei de gaz românesc. „România a devenit deja cel mai important producător de gaze naturale din UE.”, a notat ministrul.

Oficialul a mai scris şi despre adoptarea legii eolian offshore. „România este prima ţară de la Marea Neagră cu legislaţie în acest domeniu”, a precizat demnitarul.

În top se mai află şi „deblocarea marilor investiţii în hidrocentralele începute înainte de 1989 şi finalizarea, după 10 ani, a Grupului V Rovinari - 330 MW energie în bandă. „Niciun grup pe cărbune nu a fost închis”, a precizat Sebastian Burduja.

În plus, el a făcut referire la demararea modernizării CET-urilor din Bucureşti - 361 de milioane de euro finanţare nerambursabilă.

Citește și: Ministrul Energiei: Termocentralele pe cărbune din România nu pot fi închise. Ar pune şi mai multă presiune pe preţuri