Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, a vorbit luni, 24 februarie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, despre provocările cu care se confruntă țara pentru a se menține în categoria de rating recomandată investițiilor de Agenția Fitch.

Amintim că Agenţia Fitch a anunţat că menţine România în categoria de rating recomandată investiţiilor, dar pe ultima treaptă. Analiştii financiari internaţionali au confirmat ratingul României pe termen lung la categoria BBB minus, cu perspectivă negativă, şi au avertizat că o potenţială scădere de rating va face ca oamenii de afaceri să reconsidere investiţiile în ţară.

„Ceea ce am văzut în evaluarea Agenţiei subliniază încă o dată faptul că noi cheltuim mai mult, mult mai mult decât încasăm din impozite şi taxe şi acest lucru se reflectă în deficitul bugetar. În acelaşi timp, consumăm mai mult decât producem şi acest lucru se reflectă în deficitul comercial.

Acestea sunt cele două elemente care sunt punctate ca elemente negative în ceea ce priveşte economia României. În acelaşi timp, apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi investiţiile din PNRR, investiţiile din fondurile europene ne creează o perspectivă pozitivă. Toate acestea puse cap la cap ne recomandă în continuare pentru investitorii străini, ne recomandă ca o economie stabilă, o economie robustă, în creştere”, a spus ministrul Finanțelor.

Tánczos Barna: Orice alunecare către extremă duce România într-o zonă nerecomandată

De asemenea, ministrul Finanțelor a spus că situația politică a României atârnă foarte grav în ceea ce priveşte perspectiva țării.

„Orice alunecare către extremă, orice alunecare către politicienii extremişti sau orice rezultat pozitiv al unor partide extremiste duce România într-o zonă nerecomandată.

Din acest punct de vedere, se vede foarte clar şi în alegerile din Germania, care s-au terminat aseară, că avansul partidelor extremiste reprezintă un pericol pentru orice ţară europeană şi trebuie să fim foarte, foarte cumpătaţi în momentul în care ne alegem, ne decidem viitorul, pentru că noi suntem cei care vom decide în mai asupra viitorului ţării noastre şi trebuie să fim foarte, foarte chibzuiţi, cumpătaţi, raţionali în momentul în care vom alege un preşedinte pentru toată ţara”, a adăugat ministrul.

„Depinde în ce măsură vom reuşi să controlăm cheltuielile”

Totodată, Tánczos Barna a spus că poziția ocupată de România în evaluările specialiștilor internaționali depinde în primul rând de măsura în care vor fi controlate cheltuielile.

„Ceea ce ne propunem noi, şi ne-am propus încă din luna ianuarie, un control riguros, foarte ferm pe cheltuirea banului public şi acest buget pe 7% reprezintă un prim pas către reducerea cheltuielilor statului, către un stat mai suplu, către un stat care colectează impozite şi taxe, nu pentru a se îngrăşa şi mai mult şi pentru a acorda salarii foarte mari şi pensii speciale, ci pentru a realiza acel buget echilibrat din care investim mai mult, din care redăm mai mult pentru cetăţeni şi pentru companii. Acesta este, în primul şi în primul rând, obiectivul nostru”, a spus ministrul.

Tánczos Barna a adăugat că, în același timp, trebuie să fie făcută o colectare corectă a impozitelor și taxelor, cu o măsură egală pentru toți plătitorii de impozite și taxe.

Potrivit ministrului Finanțelor, trebuie să fie găsită soluția pentru reducerea evaziunii fiscale şi soluţii pentru a-i aduce şi pe cei care până acum reuşeau să eludeze legea să plătească impozite şi taxe. Mai mult, trebuie să existe o concurenţă loială între companii, iar firmele să nu-şi creeze un avantaj concurenţial din faptul că nu plătesc impozite şi taxe.

„Agenţiile de rating se vor uita foarte, foarte atent la modul în care respectăm acest procent de 7% deficit, pentru că în anii trecuţi România şi-a propus ţinte de deficit care au fost depăşite de fiecare dată. An de an, ne-am propus un 4%, am ajuns la 6, ne-am propus un 5%, am ajuns la 8,6. Aceste lucruri atârnă foarte, foarte greu în momentul în care este evaluată ţara noastră ca fiind o ţară serioasă sau mai puţin serioasă.

Aceasta este principala provocare pentru anul 2025. Şi, aşa cum am spus, acest lucru depinde, pe de o parte, de controlul cheltuielilor şi, pe de altă parte, de realizarea corectă a veniturilor din impozite şi taxe”, a mai spus ministrul Finanțelor, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Am văzut în ultimele două luni o revenire serioasă către o stare de normalitate”

Ministrul a mai spus că în ultimele două luni a fost observată o revenire serioasă către o stare de normalitate și de echilibru, iar acest lucru se reflectă și în dobânzile pentru împrumuturi. Oficialul a subliniat faptul că revenirea către dobânzi sustenabile şi suportabile este o prioritate.

„Nu avem astăzi altă variantă decât să ne împrumutăm. Din păcate anul trecut împrumutul a fost record, de 250 de miliarde, peste 250 de miliarde şi anul acesta, aceste majorări de cheltuieli făcute în 2024 ne împing în continuare către împrumuturi relativ mari.

Dar aceste împrumuturi deja se realizează la dobânzi mai mici decât în luna decembrie şi revenirea către dobânzi sustenabile şi suportabile este o prioritate pentru noi. Şi acest lucru se poate realiza doar dacă suntem serioşi, consecvenţi”, a mai spus Tánczos Barna.

Citește și: Agenția financiară Fitch: România rămâne recomandată investiţiilor