Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, se va afla, vineri, într-o vizită de lucru în Republica Moldova.

Potrivit Radio Chișinău, agenda vizitei include discuții cu omologul Mihail Popșoi, cu președinta Maia Sandu, cu șeful Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, și la vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Șeful diplomației de la București a reiterat, joi, sprijinul constant oferit de România, prin furnizarea de energie electrică și gaz, precum și prin promovarea constantă la nivel european a necesității creșterii susținerii UE pentru țara noastră din partea statelor membre și a instituțiilor europene.

Emil Hurezeanu a evocat, în context, anunțul Comisiei Europene privind acordarea unui sprijin financiar suplimentar de 30 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.

Potrivit ministrului român, obiectivul consolidării securității europene trebuie să se traducă în demersuri europene ferme și coordonate pentru continuarea sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina, avansarea procesului extinderii, atât în ceea ce privește candidații estici, cât și cei din Balcanii de Vest, protejarea valorilor europene și a statului de drept, precum și pentru contracararea dezinformării și a amenințărilor hibride, care afectează societățile democratice europene.

Referindu-se la extinderea, ministrul român a exprimat în mod deosebit susținerea pentru avansarea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, prin deschiderea cel puțin a unui Cluster de negociere pe durata mandatului Președinției poloneze a Consiliului UE.

Europa, fără gaze rusești prin conducte ucrainene

La 1 ianuarie, Rusia a sistat exporturile de gaz spre Europa, din cauza expirării unui acord de tranzit prin Ucraina, ceea ce a sporit temerile legate de o scădere rapidă a stocurilor.

Întrucât decizia Gazprom se anunța inevitabilă, Republica Moldova instituise stare de urgență energetică încă din luna decembrie.

Țările din Europa Centrală sunt cele mai expuse pierderii accesului la gazele naturale rusești prin Ucraina, deși au o rută alternativă, TurkStream. Totuși, această legătură nu este suficientă pentru a compensa complet pierderea rutei ucrainene.

Impactul va fi resimțit în special în Ungaria și Slovacia, pentru care ruta de tranzit prin Ucraina a acoperit 65% din cererea de gaze în 2023.

Comisia Europeană a propus mai multe soluții pentru a sprijini țările afectate, inclusiv acoperirea necesarului prin furnizarea de gaze din Grecia, Turcia și România, prin ruta Trans-Balcanică.

În general, nu există îngrijorări că UE va rămâne fără gaze în această iarnă. Totuși, reumplerea stocurilor ar putea fi mai costisitoare decât se estima inițial.

Prețurile gazelor pentru vara viitoare au crescut recent peste cele pentru iarna 2025-2026, ceea ce va face reumplerea stocurilor mai scumpă, conform Bloomberg.

Citește și: "Kremlinul vrea să ne întoarcem unii împotriva altora"