Opera Naţională Bucureşti găzduieşte marți, începând cu ora 18:00, Gala Cercetării Româneşti, organizată de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Evenimentul este o iniţiativă prin care sunt promovate rezultatele cercetătorilor români în întreaga societate. Pentru prima dată, vor fi recompensate şi financiar cele mai importante 11 proiecte de ştiinţă şi tehnologie generate de cercetătorii de elită ai României.

În cadrul galei, vor fi acordate primii totale de peste 3 milioane de lei pentru contribuţii substanţiale în mai multe domenii ştiinţifice.

"A fost o competiţie foarte acerbă în această perioadă. A fost o comisie extrem de importantă, formată din oameni de ştiinţă, care au stat şi analizat zeci de proiecte, dintre care au fost selectate 11. Cel mai important este faptul următor: că se dă un semnal extrem de important pentru tot mediul de cercetare prin faptul că se recunoaşte că România are nişte minţi geniale. Iar din acest punct de vedere, cred că putem să ne uităm şi în prezent şi în viitor, nu doar în trecut, pentru că de multe ori trăim cu ideea lui Henri Coandă, Gheorghe Ţiţeica. Şi din acest punct de vedere, cred că noi avem astăzi mai mulţi Henri Coandă în România, care poate că n-au fost puşi cu adevărat în lumină. Şi acesta este mesajul, pentru că, cel mai important, dincolo de faptul că să recunoaşte o anumită contribuţie foarte importantă la modul în care s-au evidenţiat mulţi cercetători în România, faptul că se şi recompensează din punct de vedere financiar. Iar prin acest proiect se dă un semnal complementar cu el.

Vorbim despre investiţii de peste un miliard de euro în tot ce înseamnă cercetarea din România, în tot ce înseamnă readucerea în România a celor mai bine pregătiţi cercetători, care acum se află pe tot mapamondul, prin proiecte punctuale de cercetare şi, în acelaşi timp, stimularea lor printr-un alt proiect foarte important, prin bursele "Ştefan Odobleja" - prin care tineri geniali ai României primesc burse de până la 13.500 lei pe an pentru a se dezvolta în România, pentru a studia aici şi pentru a aduce plusvaloarea în ţara noastră. E un semnal foarte puternic şi mă bucur că pe această cale şi premierul României, Marcel Ciolacu, va fi diseară prezent. Şi mă bucur foarte mult că propunerile pe care le-am avut şi le-am pus pe masa Guvernului, în ultimele şase luni de zile, au primit undă verde şi au fost susţinute", a spus Bogdan Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, invitatul de marți al "Apelului matinal" de la Radio România Actualități.

"În ultimele şase luni am înregistrat progrese semnificative şi aici vreau să mă axez pe trei proiecte foarte importante. Unu: cloudul guvernamental, pe care l-am renegociat cu cei din Comisia Europeană şi a cărui aplicabilitate am adus-o din 2026 în 2024. Am parcurs toate etapele premergătoare achiziţiilor publice, iar mai târziu, până în 10 martie, va fi pus în licitaţie publică, publicat pe SEAP şi dacă nu vom avea contestaţii vom putea spune că până la finalul anului vom putea avea servicii de clould guvernamental. Este evident, vom începe cu o serie de aplicaţii.

Doi: aplicaţia unică a statului român, în care vom avea permis, buletin, paşaport, vom putea să le reînnoim direct de pe telefon, să ne programăm pentru reînnoirea lor, documente de studii, plată de taxe, impozite, rovinietă direct pe telefon. Suntem în momentul de faţă în achiziţie publică cu acest proiect suntem mai avansaţi decât cel cu cloudul guvernamental. Imediat după ce vom finaliza proceduri de achiziţie publică, dacă nu vom avea contestaţii, vom fi în situaţia în care să avem primele servicii pe care le oferim prin această aplicaţie unică până la finalul anului. Repet, dacă nu vom avea contestaţii şi un alt element foarte important, chiar ieri am am lansat în dezbatere acest proiect în valoare de 22 de milioane de euro din bani europeni, prin care vom automatiza 19 procese administrative pentru administraţia publică centrală, pe modelul robotizat. În această formă, vă dau un exemplu din viaţa reală care se poate aplica aici: înscrierea la grădiniţă sau la şcoală sau la examenul de Bacalaureat sau la cel de Capacitate, să nu mai fie făcut în baza unor cozi uriaşe la ghişee şi să fie foarte simplu făcut de către un robot automatizat, care, o dată setate datele, ajunge să le şi pună în practică. Foarte important este şi faptul că atunci când vorbim de aplicaţii pentru finanţări, fie din bugetul de stat, fie din fonduri europene, să poată să fie făcute tot folosind acest software de robotizare, prin care se trimit automat documentele, se încarcă ele se procesează în câteva secunde şi automat nu mai e nevoie ca oamenii să stea la cozi la ghişee, să-şi piardă timpul cu dosare de sute de bani.

Totul va fi standardizat în această formulă şi începem să ne îndreptăm înspre o modernizare a administraţiei din România. Sunt lucruri pe care alte state le-am început în urmă cu 20 de ani, noi le-am început anul trecut şi sper să recuperăm acest decalaj în patru, cinci ani", a adăugat ministrul.

"Dacă vom digitaliza nişte procese birocratice excesive, care încurcă mai mult decât ajută, este evident că nu vom aduce un plus pentru oameni şi pentru administraţia din România. Care este logica de bază: să simplificăm, să schimbăm aceste lucruri, tocmai în ideea în care oamenii să poată să le folosească mai uşor. Vă dau un exemplu: ceea ce lucrăm şi ceea ce am profilat la administraţia publică, la aplicaţia unică a statului şi doresc foarte mult: un rol foarte important al specialistului IT-ist în experienţa utilizatorului, customer experience, pentru a face cât mai simplă interacţiunea, la fel ca şi cu o reţea de socializare, ca atunci când îţi creezi un cont pe o reţea de socializare, trebuie să pui nişte date, dar e simplu. Sunt milioane de români care au o astfel de aplicaţie şi asta îmi doresc şi cel puţin aplicaţiile pe care le vom face la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, vom pune accent masiv pe experienţa utilizatorului, pentru a-i da aceeaşi simplitate ca şi în cazul unei reţele de socializare", a comentat Bogdan Gruia Ivan, întrebat despre etapele care trebuie parcurse pentru înregistrarea în Spaţiul Privat Virtual, descurajante pentru persoanele care nu au competenţe digitale.