Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, miercuri, că proiectul de lege privind mecanismul apei, jalon impotrant în PNRR, va fi depus, urmând ca România sa investească, în următorii 15 ani, aproximativ 2,5 miliarde e lei în plus în infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor.

„Depunem astăzi proiectul de lege privind mecanismul economic al apei, jalon în PNRR, una dintre reformele esenţiale de îndeplinit până la finalul lunii august. Ne propunem să aducem echitate în sistem, să fie creat un fond naţional pentru investiţii critice în infrastructură împotriva inundaţiilor. Vorbim de baraje, diguri şi poldere care au nevoie de astfel de lucrări”, a menţionat Diana Buzoianu.

Potrivit acesteia, Banca Mondială a făcut deja un studiu „care a scos mai multe scenarii pentru România”.

„Necesarul pentru aceste lucrări în momentul de faţă este unul uriaş, în contextul în care în fiecare an avem un deficit al bugetului care este alocat pe aceste lucrări. Asta înseamnă că, de fapt, avem comunităţi întregi care sunt puse în pericol, avem în fiecare an prejudicii care trebuie să fie acoperite de către stat între 1-1,5% din PIB. Vorbim de prejudicii serioase, în contextul în care nu alocăm banii necesari să fie realizate lucrările pentru infrastructura critică, astfel încât oamenii să fie puşi în siguranţă împotriva inundaţiilor”, a adăugat Buzoianu.

Patru scenarii propuse de Banca Mondială

Totodată, ministra Mediului a făcut referire la cele patru scenarii propuse de Banca Mondială.

„Acest studiu a fost recepţionat anterior, venind dinaintea noastră în minister, şi propunea patru scenarii în funcţie de alocări. Primul scenariu, cel cu alocarea minimală a unor resurse care acopereau doar lucrările ultracritice, vorbea despre un necesar de 26,8 miliarde de lei în următorii 15 ani. Scenariul 2, care era un scenariu de alocare parţială a resurselor, vorbea de necesarul de 31 miliarde de lei pentru a putea să fie realizate aceste lucrări. Scenariul 3, un scenariu de sustenabilitate, care cuprindea inclusiv lucrări opţionale, nu neapărat critice, prevedea un necesar de 35 de miliarde de lei. Pe scenariul 4, cu situaţia ideală, cea în care vorbim şi despre lucrările care ar trebui să fie făcute de mentenanţă, dar şi lucrări noi de infrastructură, necesarul calculat de Banca Mondială era de 40 de miliarde de lei”, a explicat Buzoianu.

Potrivit acesteia, toate scenariile menţionate „vorbesc despre banii necesari pentru următorii 15 ani”.

„În momentul de faţă, aceşti bani nu sunt acoperiţi de sistemul actual - şi vorbim de o realitate, că avem lucrări critice care nu pot fi realizate pe bugetele care au fost alocate până în momentul de faţă. Dacă nu vom creşte acest fond, dacă nu vom crea un fond pentru investiţii, ne vom afla în punctul în care viaţa oamenilor va fi pusă din ce în ce mai mult la risc în fiecare an - şi nu vom avea posibilitatea să-i protejăm, pentru că nu am făcut lucrările necesare la timp”, a adăugat ministrul Mediului.

Ea a vorbit, de asemenea, de propunerea pe care o face cu privire la proiectul legislativ.

„Am avut multiple discuţii şi negocieri cu Comisia Europeană. Reforma care a fost propusă este una care ţine cont inclusiv de renegocierile purtate cu Comisia. Au mai fost negocieri de-a lungul timpului. Guvernul Ciolacu s-a lăudat că a reorganizat şi că a renegociat reformele din PNRR. Această reformă nu a fost niciodată discutată până când am venit noi la minister. Am reuşit, prin negocieri şi arătând echipelor tehnice de la Comisia Europeană, că există totuşi un context dificil pentru România, inclusiv la nivel european din perspectiva energetică. Am reuşit să arătăm şi să găsim o formulă mult mai echilibrată a reformelor propuse”, a mai spus Buzoianu.

Deşi Banca Mondială a propus iniţial introducerea unei taxe aplicate pe persoană şi pe consumul de apă, oficialul de la Mediu a menţionat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, această propunere a fost retrasă.

„Am reuşit să argumentăm de ce putem să creştem, totuşi, finanţarea pentru lucrările la infrastructură şi, în acelaşi timp, să nu punem această taxă. Acum ne uităm la creşterea preţului la apă brută”, a adăugat demnitarul.

„Am reuşit să negociem o creştere de 10% pe următorii trei ani”

Potrivit acesteia, creşterea preţului la apă brută, pe scenariile iniţiale, presupunea inclusiv o creştere de 50% pe anumite categorii de operatori.

„Am reuşit să negociem o creştere de 10% pe următorii trei ani, defalcată. Asta înseamnă că propunerile pe care noi le avem, pe proiectul de lege, sunt: în 2026, singura modificare care va fi făcută este că se actualizează cu inflaţia tariful aplicat hidro. Ce înseamnă asta? În momentul de faţă, legislaţia prevede ca preţul la apă brută să fie actualizat cu inflaţia pentru absolut toate categoriile de operatori, cu excepţia hidro, unde, neexplicabil, s-a creat acest regim juridic separat în care pentru hidro nu se aplică actualizarea cu inflaţia a tarifului”, a mai spus Buzoianu.

Ea a subliniat că această excepţie va fi scoasă, fiind singura modificare care va fi făcută în 2026.

„În 2027, propunem o creştere generală de 2% pentru toţi operatorii care folosesc apă, mai puţin pentru irigaţii. Pentru 2028-2029 vom avea o creştere de 4% în fiecare an, astfel încât să se ajungă la o creştere generală de 10% faţă de anul 2026, în trei ani de zile de acum încolo. Este o creştere graduală, o creştere care acoperă inclusiv necesarul de 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani. Vorbim de un fond care va acoperi lucrări critice. Acest fond va putea să fie folosit pentru investiţii şi va acoperi lucrările critice la baraje şi la diguri, fără de care suntem în pericol”, a precizat ministra Mediului.

Potrivit acesteia, au fost făcute şi nişte calcule privind apa plătită de o persoană.

„Aş vrea să adresez şi un fake news care a fost dat în ultimele luni, şi anume că acest proiect se referă la preţul la apă pentru români, apa pe care o plătesc românii în fiecare zi. Am făcut nişte calcule şi am descoperit următorul lucru. Un român, sigur, astea sunt date de la INS, plăteşte în medie 8,68 lei pe metru cub. Din aceştia, la Apele Române, pentru fiecare metru cub se încasează 0,1 lei”, susţine ministrul Mediului.

În cazul în care există o creştere graduală pe trei ani de de acum încolo, iar operatorii vor decide să ducă absolut toată suma către populaţie şi nu vor suporta niciun leu din profit, „vorbim de 0,01 lei pe metru cub”.

„Asta înseamnă un ban la momentul în care se va finaliza această creştere graduală pe trei ani de zile. Vorbim de un ban pe metru cub. Să presupunem că o persoană consumă 10 metri cubi pe lună, ceea ce oricum este mult peste consumul mediu, am ajunge la 10 bani pe factură suplimentară, în condiţiile în care operatorii nu îşi vor asuma nicio pierdere din profit şi vor pune tot acest cost pe cetăţeni, cu ceea ce noi nu putem să fim de acord. Noi nu credem că asta ar trebui să fie măsura, dar chiar şi aşa vorbim de 10 bani pe o factură de 10 metri cubi. Din aceşti bani vor putea să fie realizate lucrări absolut critice. Nerealizarea acestor lucrări a dus, de fapt, la victime şi la tragedii în ultimii ani de zile. Prioritatea pentru Ministerul Mediului a fost să aloce sume record pentru investiţii. De exemplu, de anul trecut, când am avut 50 de milioane de lei alocaţi din bugetul naţional, anul acesta avem 250 de milioane de lei alocaţi pentru investiţii de infrastructură împotriva inundaţiilor din bugetul naţional. Am crescut de cinci ori acest buget şi vom continua să susţinem această politică publică de a aloca mai mulţi bani pentru investiţii”, a mai spus Buzoianu.

Citește și: PNRR: Cererea de plată în valoare de 2,62 miliarde euro, aviz favorabil în Comitetul Economic şi Financiar al UE